Definiția cu ID-ul 899364:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BÎLBÎIT, -Ă, bîlbîiți, -te, adj. Care bîlbîie, care vorbește greu. V. gîngav. ♦ (Adverbial) Un pipernicit de om... cu un glas pițigăiat, care mai vorbea și bîlbîit. ZAMFIRESCU, R. 203.