conarui - definiție și paradigmă | dexonline

2 definiții pentru conarui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

conarui vt [At: DA ms / Pzi: ~esc / E: nct] (Reg) A povățui.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

conarui vb. I (înv.) a învăța pe cineva, a povățui.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: conarui

conarui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) conarui	conaruire	conaruit conaruitu‑	conaruind conaruindu‑	singular	plural
		(a) conarui	conaruire	conaruit conaruitu‑	conaruind conaruindu‑	conaruiește	conaruiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	conaruiesc	(să) conaruiesc	conaruiam	conaruii	conaruisem
	a II-a (tu)	conaruiești	(să) conaruiești	conaruiai	conaruiși	conaruiseși
	a III-a (el, ea)	conaruiește	(să) conaruiască	conaruia	conarui	conaruise
plural	I (noi)	conaruim	(să) conaruim	conaruiam	conaruirăm	conaruiserăm conaruisem
	a II-a (voi)	conaruiți	(să) conaruiți	conaruiați	conaruirăți	conaruiserăți conaruiseți
	a III-a (ei, ele)	conaruiesc	(să) conaruiască	conaruiau	conaruiră	conaruiseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)