5 definiții pentru epileptogen
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
epileptogen, ~ă a [At: ABC SĂN. 150 / Pl: ~i, ~e / E: fr épileptogène] (Med) Care produce epilepsia (1). corectat(ă)
EPILEPTOGEN, -Ă adj. Care produce epilepsie sau provoacă fenomene epileptice. [< fr. épileptogène].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EPILEPTOGEN, -Ă adj. care determină crize de epilepsie. (< fr. épileptogène)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
epileptogen adj. m., pl. epileptogeni; f. sg. epileptogenă, pl. epileptogene
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
EPILEPTO- „epilepsie”. ◊ gr. epileptos „care suferă de epilepsie” > fr. épilepto-, engl. id. > rom. epilepto-. □ ~gen (v. -gen1), adj., care produce epilepsie; ~id (v. -id), adj., care prezintă aparențele epilepsiei.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
epileptogen, epileptogenăadjectiv
- 1. Care produce epilepsie sau provoacă fenomene epileptice. MDA2 DN MDN '00 DETS
etimologie:
- épileptogène MDA2 DN MDN '00