lăcrămație, lăcrămații, (lacrimă), s.f. – (reg.) Plângere, cerere; lacrimă. ♦ (onom.) Lăcrămație, poreclă în Moisei: „În 1962, s-a adus de către Hojda Petru Butubu un darac de lână, mașină de scărmănat lână, la care lucrează acum Mihali Ștefan Pârciu și Ivașcu Ștefan Lăcrămație” (Coman, 2004: 54). – Var. a lui reclamație (< fr. réclamation) (DEX); din lacrimă contaminat cu reclamație (MDA); caz tipic de etimologie populară.