laș¹ s [At: L. ROM. 1962, 640 / Pl: ? / E: ger Lasche] (Rar) Piesă metalică de unire a două elemente ale unui ansamblu Si: eclisă¹ (1).

laș², ~ă smf, a [At: C. A. ROSETTI, N. I. 68 / V: (îvr) lace / Pl: ~i, ~e / E: fr lâche] 1-2 (Persoană) lipsit(ă) de curaj și de sentimentul onoarei Si: fricos, josnic, mârșav, mișel. 3-4 (Persoană) necinstit(ă).

LAȘ, -Ă, lași, -e, adj. (Despre oameni și despre caracterul lor) Lipsit de bărbăție și de sentimentul onoarei, fricos, mișel; (despre acțiuni) care dovedește un astfel de caracter. Îți închipui că ai o armă împotriva mea și-o întrebuințezi într-un mod laș. BARANGA, I. 189. Dar lucrul cel mai laș în lume E un bărbat tînguitor. COȘBUC, P. I 194. Cei răi sînt totdeauna lași. BĂLCESCU, O. I 103. ◊ (Substantivat) Trec peste lașii ce vor să rămînă în lanțuri de cîine. NECULUȚĂ, Ț. D. 30. Viața-i datorie grea Și lașii se-ngrozesc de ea. Să aibă tot, cei lași ar vrea, Pe neluptat. COȘBUC, P. I 151.

LAȘ, -Ă adj. Fricos, slab de înger; mișel. [< fr. lâche, cf. lat. laxus – slab].

LAȘ, -Ă I. adj., s. m. f. (om) fricos, slab de înger; mișel. II. adj. care denotă lipsă de curaj. (< fr. lâche)

LAȘ ~ă (~i, ~e) și substantival Care vădește lipsă de curaj și demnitate; fricos. /<fr. lâche

laș a. fricos, mișel (= fr. lâche).

*laș, -ă adj., pl. f. e (fr. lâche, neîntins, și (fig.) laș, [d. lat. laxus, lax]; lâcher, a da drumu, a lăsa. V. las). Fricos, mișel.

lace a vz laș

laș adj. m., s. m., pl. lași; adj. f., s. f. lașă, art. lașa, pl. lașe

laș adj. m., s. m., pl. lași; adj. f., s. f. lașă, art. lașa, pl. lașe

laș adj. m., s. m., pl. lași; f. sg. lașă, pl. lașe

laș, pl. lași, f. lașă, pl. lașe

LAȘ adj., s. fricos, (livr., fam. și depr.) poltron, (pop.) mișel, (înv.) codaci. (Om ~.)

laș, lașă adj., s.m., s.f. fricos, poltron, <pop. și fam.> spală-linte, spală-poamă, spală-varză, <pop.> mișel, muierce, <fam.; iron. sau peior.) iepurilă, <înv.> codaci, <fig.; pop. și fam.; deprec. sau peior.) căcăcios, <fig.; fam.> eunuc, <vulg.> cacă-frică. Oamenii lași nu sunt agreați.

LAȘ adj., s. fricos, (livr. și fam.) poltron, (pop.) mișel, (înv.) codaci. (Om ~.)

Laș ≠ brav, curajos, viteaz, neînfricat, temerar

laș (lașe), adj. – Fricos, poltron. Fr. lâche. – Der. lașitate, s. f., format după fr. lâcheté.

Patience for poltroons (engl. „Răbdarea e pentru lași”) – Shakespeare, Henric VI (partea a treia, act. I, sc. 1). Acțiunea piesei înfățișează luptele din secolul al XV-lea dintre familiile domnitoare engleze, lupte cunoscute sub denumirea de „Războiul celor două roze”. Nobilii care-l sprijineau pe Henric (și care, ca semn distinctiv, purtau roze roșii la pălărie), urmărind să-i înlăture pe partizanii ducelui de York (roze albe), vor să acționeze rapid și energic. Regele le cere răbdare. Lordul Clifford replică: „Răbdarea-i bună pentru lași”… Dar tot Shakespeare spune în Othello, prin gura lui Iago (act. II, sc. 3): „How poor are they that have no patience!” (Ce săraci sînt cei ce n-au răbdare!). Noi spunem: Cu răbdarea treci marea; Cu răbdare frunza dudului se face mătase… LIT.