2 definiții pentru măciucăriță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MĂCIUCĂRIȚĂ, măciucărițe, s. f. Unealtă cu ajutorul căreia se culegea măciuca de pe jos, din fuga calului. Bouarul, din zbor, culese de jos ghioaga cu măciucărița. SADOVEANU, O. VIII 84.
MĂCIUCĂRIȚĂ, măciucărițe, s. f. (Înv. și arh.) Unealtă cu ajutorul căreia se culegea măciuca de pe jos, din fuga calului. – Din măciucă + suf. -ăr-iță.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de claudia
- acțiuni
Intrare: măciucăriță
măciucăriță substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
măciucăriță, măciucărițesubstantiv feminin
- 1. Unealtă cu ajutorul căreia se culegea măciuca de pe jos, din fuga calului. DLRLC
- Bouarul, din zbor, culese de jos ghioaga cu măciucărița. SADOVEANU, O. VIII 84. DLRLC
-
etimologie:
- măciucă + -ăr-iță. DLRM