matcă f. 1. împărăteasa albinelor: matca e mai mare dccât albina și n’are ac; 2. stup bătrân ce servă la propagarea altora; 3. partea năvodului unde se strâng peștii; 4. albia unei ape și partea cea mai adâncă a cursului ei: râul a ieșit din matcă; 5. fig. izvor, început; 6. matrice; 7. partea ce rămâne din foile tăiate ale unui registru. [Rus. MATKA, mămiță, matrice, regina albinelor].