3 definiții pentru muntăriță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

muntăriță sf [At: FRÂNCU – CANDREA, M. 25 / Pl: ~țe / E: muntar + -iță] (Trs) Femeie care are vite trimise la pășune și merge zilnic pentru a le mulge, a prepara untul, brânza etc.

MUNTĂRIȚĂ, muntărițe, s. f. (Regional) Femeie care mulge în fiecare zi vacile sau oile duse la munte și prepară derivatele de lapte; băciță. Muntarii sau muntărițele... se adună peste zi și peste noapte la una din măietoarele vecine, unde fierb laptele... fac brînză etc. PAMFILE, I. C. 438.

MUNTĂRIȚĂ, muntărițe, s. f. (Reg.) Femeie care mulge vacile sau oile duse la munte și care prepară derivatele laptelui. – Din muntar + suf. -iță.

Intrare: muntăriță
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muntăriță
  • muntărița
plural
  • muntărițe
  • muntărițele
genitiv-dativ singular
  • muntărițe
  • muntăriței
plural
  • muntărițe
  • muntărițelor
vocativ singular
  • muntăriță
  • muntărițo
plural
  • muntărițelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

muntăriță, muntărițesubstantiv feminin

  • 1. regional Femeie care mulge în fiecare zi vacile sau oile duse la munte și prepară derivatele de lapte. DLRLC
    sinonime: băciță
    • format_quote Muntarii sau muntărițele... se adună peste zi și peste noapte la una din măietoarele vecine, unde fierb laptele... fac brînză etc. PAMFILE, I. C. 438. DLRLC
etimologie:
  • muntar + -iță. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.