4 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
noric2 sns [At: LTR2 / E: fr norique] (Glg; rar) Norian.
noric1 sm [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~ici / E: lat noricus] (Ltî) Sloven.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NORIC s.n. Norian. [< fr. norique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Noric n. veche provincie romană pe Dunărea superioară; Alpi Norici, lanț al Alpilor între Italia și Austria.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NORIC s., adj. v. norian.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
noric, norici, s.m. (înv.) sloven, noricean.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: Noric
Noric
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: noric (adj.)
noric1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
Intrare: noric (geol.)
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: noric (persoană)
noric3 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M13) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
noric, noricăadjectiv
- 1. Norian. DNsinonime: norian
etimologie:
- norique DN
noricsubstantiv neutru
- 1. Norian. DNsinonime: norian
etimologie:
- norique DN
noric, noricisubstantiv masculin
- 1. Sloven. MDA2sinonime: sloven
etimologie:
- noricus MDA2