parașutist, ~ă [At: IORDAN, L. R. A. 183 / Pl: ~iști, ~e / E: fr parachutiste] 1-2 smf, a (Persoană) care s-a specializat în lansările cu parașuta. 3-5 a (Rar) De (parașutist (1) sau) de parașutism (1-2). 6-8 a Caracteristic (parașutistului (1) sau) parașutismului (1-2).

PARAȘUTIST, -Ă, parașutiști, -ste, s. m. și f. Persoană care se lansează cu parașuta. La miting parașutiștii au făcut lansări demonstrative. Unitate de parașutiști = unitate militară de debarcare care folosește parașutele pentru aterizare pe teritoriul indicat. ◊ (Adjectival) N-am auzit călătorii discutînd decît despre motoare... despre recorduri parașutiste. SAHIA, U.R.S.S. 215.

PARAȘUTIST, -Ă s.m. și f. Cel care se lansează cu parașuta. [< fr. parachutiste].

PARAȘUTIST, -Ă s. m. f. sportiv, militar specializat în lansările cu parașuta. (< fr. parachutiste)

PARAȘUTIST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Militar specializat în lansarea cu parașuta. 2) Sportiv care practică parașutismul. /<fr. parachutiste

parașutist adj. m., s. m., pl. parașutiști; adj. f., s. f. parașutistă, pl. parașutiste

parașutist adj. m., s. m., pl. parașutiști; adj. f., s. f. parașutistă, pl. parașutiste

parașutist s. m., adj. m., pl. parașutiști; f. sg. parașutistă, pl. parașutiste

PARAȘUTIST a) militar din trupele de desant-parașutare, specializat și antrenat în lansarea cu parașuta și ducerea acțiunilor de luptă după parașutare; b) sportiv care practică parașutismul (v.); c) personal special pregătit pentru a îndeplini diverse funcții legate de tehnica lansării cu parașuta (constructori, eseior (v.) recepționer – prelungește certificatul de navigabilitate al parașutelor omologate, prezentator – reprezentant al unei fabrici de parașute, cunoscător al parametrilor tehnico-tactici ale modelelor comercializate, efectuând cu acestea lansări demonstrative, instructor – profesionist însărcinat cu pregătirea parașutiștilor sau pentru a interveni în timp util în locuri greu accesibile în care au avut loc incidente majore (pompier parașutist și pompieri sanitar/utilitar).