rămâneà v. (neutru) 1. a sta locului (în opozițiune cu plecà): a rămânea la noi; 2. a fi mai mult, a subzista: ce ne mai rămâne? a rămas singur din toată familia; 3. a ajunge întro stare: a rămas sărac. ║ (activ) v. 1. a întrece pe cineva, a-l învinge: Hercule îi rămase pe toți ISP.; 2. a câștiga un rămășag. [Lat. REMANERE].