targă sf [At: ANON. CAR. / Pl: tărgi, (reg) ~rge / E: ger Trage cf it targa] 1 Pat portativ, format dintr-o pânză sau plasă metalică fixată pe două bare de lemn paralele, cu care se transportă răniții sau bolnavii Si: (reg) părângă, troagăr² (1). 2 (Reg; pan) Șorț lung, în diferite culori, purtat de sătence în locul catrinței din spate. 3 (Reg; pan) Fiecare dintre cele două șorțuri țesute sau brodate cu flori care fac parte din costumul popular femeiesc Si: traglă (2). 4 Mică platformă portativă de scânduri, de nuiele etc., cu care se cară unele materiale Si: (reg) traglă (9). 5 (Rar; spc) Samar folosit la transportul cărămizilor pe schele Si: tamar¹. 6 (Reg) Cei doi drugi de lemn pe care se transportă fânul cu brațele, de către doi oameni. 7 (Reg) Cantitate de fân transportată pe o targă (6). 8 (Reg) Grămadă de paie și de pleavă cărată cu târșul de la treierătoare. 9 (Înv) Coș³ folosit la cărat peștele. 10 (Trs; Ban) Coș³ (1). 11 (Ban) Împletitură de nuiele sau scânduri puse deasupra loitrelor carului, atunci când se transportă porumbul. 12 (Reg) Codirlă (2). 13 (Reg) Cele două scânduri care formează fundul căruței. 14 (Reg) Coș³ pentru fum (la casă) împletit din nuiele. 15 (Reg) Coșar pentru porumb. 16 (Reg) Iesle în care se dă de mâncare oilor. 17 (Reg) Cele două prăjini legate la capete și puse peste vârful clăii de fân pentru a-l apăra de vânt. 18 (Reg) Capră pentru șindrilit Si: traglă (3). 19 (Reg) Unealtă de plugărie nedefinită mai îndeaproape. 20 (Îe) A trage ~ga pe uscat A o duce greu din punct de vedere material.