6 definiții pentru trușnic

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

trúșnic și strúșnic n., pl. e (cp. cu torohină și cu rus. truhá, fîn mărunt, semințe din fîn; sîrb. trušni hljeb, trušnica, pîne de pîsat; bg. trušniĭa, conserve vegetale în oțet. V. trohot). Mold. la munte. Rămășiță de semințe din care s’a scos uleĭu. Plăcintă făcută din această rămășiță. Crint. – În Trans. trușnec.

strușnic2 sn vz trușnic

trâjnic sn vz trușnic

trușnec sn vz trușnic

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRUȘNIC s. v. turtă.

trușnic s. v. TURTĂ.

Intrare: trușnic
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trușnic
  • trușnicul
  • trușnicu‑
plural
  • trușnice
  • trușnicele
genitiv-dativ singular
  • trușnic
  • trușnicului
plural
  • trușnice
  • trușnicelor
vocativ singular
plural
strușnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trâjnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trușnec
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)