14 definiții pentru țuca

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚUCA, țuc, vb. I. Tranz. și refl. recipr. (Reg.) A (se) săruta. – Din țoc.

ȚUCA, țuc, vb. I. Tranz. și refl. recipr. (Reg.) A (se) săruta. – Din țoc.

țuca vtrr [At: KLEIN, D. 444 / V: ciu~ / Pzi: țuc / E: țuc1] (Reg) 1-2 A (se) săruta.

ȚUCA, țuc, vb. I. Tranz. (Regional) A săruta. Haide, mîndră, să te țuc, Că mîne mă duc la plug. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 476.

A ȚUCA țuc tranz. reg. A atinge cu buzele pe cineva (în semn de respect, de dragoste etc.); a săruta. /Din țoc

A SE ȚUCA mă țuc intranz. A face (concomitent) schimb de săruturi (cu cineva). /Din țoc

ciuca v vz țuca

țuc, a v. tr. (var. din a țocăi. Cp. cu sîrb. cukati, a izbi, bg. cukam, beaŭ vin mult). Trans. Ban. Fam. Sărut, pup.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țuca (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. țuc, 2 sg. țuci, 3 țu; conj. prez. 1 sg. să țuc, 3 să țuce

țuca (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 țu

țuca vb., ind. prez. 1 sg. țuc, 3 sg. și pl. țu

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚUCA vb. v. săruta.

țuca vb. v. SĂRUTA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țuca, țuc, vb. intranz. – A săruta: „Țucu-i ochii lui cei dragi” (Calendar, 1980: 100). – Din țuc „cuvânt care imită zgomotul produs de un sărut” (MDA).

țuca, țuc, vb. intranz. – A săruta: „Țucu-i ochii lui cei dragi” (Calendar 1980: 100). – Din țoc „cuvânt care imită zgomotul produs de un sărut”.

Intrare: țuca
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țuca
  • țucare
  • țucat
  • țucatu‑
  • țucând
  • țucându‑
singular plural
  • țu
  • țucați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țuc
(să)
  • țuc
  • țucam
  • țucai
  • țucasem
a II-a (tu)
  • țuci
(să)
  • țuci
  • țucai
  • țucași
  • țucaseși
a III-a (el, ea)
  • țu
(să)
  • țuce
  • țuca
  • țucă
  • țucase
plural I (noi)
  • țucăm
(să)
  • țucăm
  • țucam
  • țucarăm
  • țucaserăm
  • țucasem
a II-a (voi)
  • țucați
(să)
  • țucați
  • țucați
  • țucarăți
  • țucaserăți
  • țucaseți
a III-a (ei, ele)
  • țu
(să)
  • țuce
  • țucau
  • țuca
  • țucaseră
ciuca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țuca, țucverb

  • 1. regional A (se) săruta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: săruta
    • format_quote Haide, mîndră, să te țuc, Că mîne mă duc la plug. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 476. DLRLC
etimologie:
  • țoc DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.