PREASFINȚIA, preasfințiile, s. f. art. (Urmat de un adj. pos.) Termen respectuos de adresare sau titulatură respectuoasă pentru arhierei; preasfințit. Preasfinția Sa. Preasfințiile Voastre. – Prea + sfinție.

preasfinția sfa [At: (a. 1775) URICARIUL I, 78 / S și: prea sfinția / V: (înv) preaos~, pres~ / Pl: ~iile / E: prea + sfinție cdp slv прѣсвѧщєньство] (Urmat de un aps) Termen de adresare respectuoasă pentru prelați.

PREASFINȚIA, preasfințiile, s. f. art. (Urmat de un adj. pos.) Termen respectuos de adresare sau titulatură respectuoasă pentru arhierei; preasfințit. – Prea + sfinție.

PREASFINȚIA, preasfințiile, s. f. art. (Numai urmat de adjectivul posesiv de pers. 2 și 3) Titlu de respect dat arhiereilor.

preaosfinția sfa vz preasfinția

preosfinția sfa vz preasfinția

PREASFINȚIE ~i f. (la forma articulată, urmat de un adjectiv posesiv la pers. 2 sau 3 constituie o formă de adresare respectuoasă către arhierei) Înaltă sfinție. [G.-D. preasfinției] /prea + sfinție

!Preasfinția Ta/Sa/Voastră (desp. Preas-fin-/Prea-sfin-) loc. pr., g.-d. Preasfinției Tale/Sale/Voastre; abr. P.S.S. (Preasfinția Sa Arhiereul...) (către/despre arhierei vicari, episcopi (eparhioți, vicari))

Preasfințiile Lor (desp. Preas-fin-/Prea-sfin-ți-i-) loc. pr., g.-d. Preasfințiilor Lor (despre arhierei vicari, episcopi (eparhioți, vicari))

Preasfințiile Voastre (desp. Preas-fin-/Prea-sfin-ți-i-) loc. pr., g.-d. Preasfințiilor Voastre (către arhierei vicari, episcopi (eparhioți, vicari))

!Preasfinția Sa (Preas-fin-/Prea-sfin-) loc. pr., g.-d. Preasfinției Sale; abr. P.S.S.; pl. Preasfințiile Lor, g.-d. Preasfințiilor Lor

!Preasfinția Ta (Preas-fin-/Prea-sfin-) loc. pr., g.-d. Preasfinției Tale

!Preasfinția Voastră (Preas-fin-/Prea-sfin-) loc. pr., g.-d. Preasfinției Voastre

!Preasfințiile Voastre (Preas-fin-/Prea-sfin-) loc. pr.

Preasfinția sa s. f. art. + adj. (sil. mf. -sfin-), g.-d. Preasfinției sale; abr. P.S.S.

Preasfinția ta s. f. art. + adj. (sil. mf. -sfin-) g.-d. Preasfinției tale

Preasfinția Sa (abreviat: P. S. S.).

PREASFINȚIA s. art. v. preasfințit.

PREASFINȚIA s. art. (BIS.) preasfințit, preasfînt. (~ sa mitropolitul.)

preasfinția, preasfințiile s.f art. (Urmat de un adj. pos.) Termen de respect cu care cineva se adresează prelaților sau cu care vorbește despre ei. [Var.: preosfinția, preosfinția s. f.] – Din prea- + sfinția.

preaosfinția s. f. art. v. preasfinția.

preosfinție s. f. art. v. preasfinția.