opțiuni
  • info

15 definiții pentru abstinentă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ABSTINENT, -Ă, abstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune restricții de la mâncare, băutură, satisfacerea unor necesități fiziologice etc. – Din fr. abstinent, lat. abstinens, -ntis.

ABSTINENT, -Ă, abstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune restricții de la mâncare, băutură, satisfacerea unor necesități fiziologice etc. – Din fr. abstinent, lat. abstinens, -ntis.

abstinent, ~ă smf, a [At: DA / Pl: ~nți, ~e / E: fr abstinent] 1-2 (Persoană) care își impune restricții la mâncare, băutură, fumat etc.

*ABSTINENT, -TĂ adj. sm. f. Care e cumpătat, cu măsură la mîncare și băutură, înfrînat [fr. < lat.]

ABSTINENT, -Ă, abstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune anumite restricții, care nu-și îngăduie excese.

ABSTINENT, -Ă, abstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune anumite restricții. – Fr. abstinent (lat. lit. abstinens, -ntis).

ABSTINENT, -Ă s.m. și f. Om cumpătat, sobru la mîncare și mai ales la băutură; cel care se abține de la anumite plăceri, excese (mai ales sexuale). [Cf. fr. abstinent, lat. abstinens].

abstinent, -ă adj., s. m. f. (cel) care practică abstinența. (< fr. abstinent, lat. abstinens)

abstinent, -ă, abstinenți, -te, s.m. și f. Persoană care se abține de la unele alimente, băuturi, de la satisfacerea unor necesități fiziologice etc.

ABSTINENT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care se abține de la excese; care este cumpătat la mâncare, băutură și alte necesități. Om ~. [Sil. ab-sti-] /<fr. abstinent, lat. abstinens, ~ntis

abstinent a. cumpătat la mâncare și băutură.

*abstinént, -ă adj. (lat. ábstinens, -éntis. Care se abține de la ceva.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

abstinentă s. f., g.-d. art. abstinentei; pl. abstinente

abstinentă s. f., g.-d. art. abstinentei; pl. abstinente

abstinentă s. f., pl. abstinente

abstinent

Intrare: abstinentă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abstinentă
  • abstinenta
plural
  • abstinente
  • abstinentele
genitiv-dativ singular
  • abstinente
  • abstinentei
plural
  • abstinente
  • abstinentelor
vocativ singular
  • abstinentă
  • abstinento
plural
  • abstinentelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

abstinent, abstinențisubstantiv masculin
abstinentă, abstinentesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care își impune restricții de la mâncare, băutură, satisfacerea unor necesități fiziologice etc. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.