8 definiții pentru acomodație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
acomodație sf [At: PARHON, B. 62/3 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: lat accommodatio, -onis] (Rar) Acomodare.
ACOMODAȚIE s.f. (Rar) Acomodare. (Gen. -iei, var. acomodațiune s.f.) / cf. fr. accommodation, it. accomodazione, lat. accommodatio.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACOMODAȚIE s. f. acomodare. (< fr. accommodation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
acomodațiune sf vz acomodație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ACOMODARE, *ACOMODAȚIUNE, *ACOMODAȚIE sf. 1 Faptul de a se acomoda ¶ 2🫀Facultatea care permite ochiului de a percepe clar imaginile obiectelor așezate la distanțe diferite [fr. < lat.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ACOMODAȚIUNE s.f. v. acomodație.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*acomodațiúne f. (lat. accommodátio, -ónis). Potriveală, adaptare. Învoire, împăcare. Fiziol. Facultatea pin care ochiu vede limpede la diferite distanțe. – Și -áție, dar ob. -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
acomodație s. f., pl. acomodații
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
acomodație, acomodațiisubstantiv feminin
- 1. Acomodare. MDA2 DNsinonime: acomodare
etimologie:
- accommodatio, -onis MDA2 DN
- accommodation DN