15 definiții pentru acuzare
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ACUZARE, acuzări, s. f. Acțiunea de a acuza și rezultatul ei; învinuire, învinovățire, acuzație, acuză. ♦ (Concr.) Parte care acuză la un proces. – V. acuza.
ACUZARE, acuzări, s. f. Acțiunea de a acuza și rezultatul ei; învinuire, învinovățire, acuzație, acuză. ♦ (Concr.) Parte care acuză la un proces. – V. acuza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
acuzare sf [At: DA / Pl: ~zări / E: acuza] 1 Formulare a unei plângeri (în justiție) Si: acuzat1 inculpare, învinuire, învinovăție, pârâre. 2 (Ccr) Acuzație. 3 (Ccr) Parte care acuză într-un proces.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ACUZARE sf. ⚖️ Faptul de a acuza; învinovățire; pîră.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ACUZARE, acuzări, s. f. Acțiunea de a acuza; învinuire, învinovățire. ◊ Act de acuzare. v. act. ◊ Parte care acuză la un proces. Apărarea n-a putut respinge probele acuzării.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACUZARE, acuzări, s. f. Acțiunea de a acuza; învinuire, învinovățire. ♦ (Concr.) Persoana (sau persoanele) care acuză la un proces.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ACUZARE s.f. Învinuire. ♦ (Concr.) Persoană care acuză la un proces. [< acuza].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACUZARE s. f. acțiunea de a acuza. ◊ persoană, instanță care acuză într-un proces penal. (< acuza)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ACUZARE ~ări f. 1) v. A ACUZA. 2) Persoană care acuză la un proces. /v. a acuza
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*acuzațiúne f. (lat. accusátio, -ónis). Acțiunea de a acuza. Dare în judecată. Învinovățire. – Și -áție și -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
acuzare s. f., g.-d. art. acuzării
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
acuzare s. f., g.-d. art. acuzării
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
acuzare s. f., g.-d. art. acuzării; pl. acuzări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ACUZARE s. v. acuzație.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACUZARE s. acuzație, învinovățire, învinuire, (livr.) acuză, incriminare, (pop.) pîră, (înv.) pîrîtură, pricină, prihană. (~ neîntemeiată.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Acuzare ≠ apărare
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
acuzare, acuzărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a acuza și rezultatul ei. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNsinonime: acuzație acuză învinovățire învinuire antonime: apărare
- 1.3. Parte care acuză la un proces. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
- Apărarea n-a putut respinge probele acuzării. DLRLC
-
etimologie:
- acuza DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.