3 definiții pentru adăpăciune
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
adăpăciune sf [At: DA ms / Pl: ~ni / E: adăpa + -ciune] (Înv) Adăpare (1).
‡ADĂPĂCIUNE, ADĂPARE sf. Faptul de a (se) adăpa.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
adăpáre f. Acțiunea de a adăpa o dată. – Vechĭ adăpăcĭune.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: adăpăciune
adăpăciune substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
adăpăciune, adăpăciunisubstantiv feminin
- 1. Adăpare. MDA2sinonime: adăpare
etimologie:
- adăpa + -ciune. MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.