21 de definiții pentru adăugare
din care- explicative (13)
- morfologice (4)
- relaționale (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ADĂUGARE, adăugări, s. f. Acțiunea de a (se) adăuga. [Pr.: -dă-u-. – Var.: adăogare, adăogire, adăugire s. f.] – V. adăuga.
ADĂUGARE, adăugări, s. f. Acțiunea de a (se) adăuga. [Pr.: -dă-u-. – Var.: adăogare, adăogire, adăugire s. f.] – V. adăuga.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
adăugare sf [At: PANN, E IV, 40 / V: (înv) ~ogare / P: ~dă-u~ / Pl:~gări / E: adăuga] 1 Punere peste Si: adaos (1), adăugat1, (înv) adăosătură (1). 2 (Pfm; îlav) Cu ~ Pe deasupra, în plus. 3 Alăturare. 4 Alipire. 5 Anexare. 6 Continuare. 7 Sporire. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADĂUGARE, adăugări, s. f. Acțiunea de a adăuga. – Variante: adăogare, adăogire, adăugire s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADĂUGARE, adăugări, s. f. Acțiunea de a (se) adăuga. [Var.: adăogare, adăogire, adăugire s. f.]
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ADĂOGARE s. f. v. adăugare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ADĂOGARE s. f. v. adăugare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ADĂOGARE s. f. v. adăugare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADĂOGARE s. f. v. adăugare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ADĂOGIRE s. f. v. adăugare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ADĂOGIRE s. f. v. adăugare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ADĂOGIRE s. f. v. adăugare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ADĂUGIRE s. f. v. adăugare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ADĂUGIRE s. f. v. adăugare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ADĂUGIRE s. f. v. adăugare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADĂUGIRE s. f. v. adăugare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
adaogere[1] sf vz adăugare
- Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adăogare sf vz adăugare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adăogire[1] sf vz adăugire
- Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adăugire[1] sf vz adăugare
- Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADĂOGIRE S. f. v. adăugare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adáugere și adáogere f. Vechĭ. Adăugare, sporire.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
adăugare (desp. -dă-u-) s. f., g.-d. art. adăugării; pl. adăugări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
adăugare (-dă-u-) s. f., g.-d. art. adăugării; pl. adăugări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adăugare s. f. (sil. -dă-u-), g.-d. art. adăugării; pl. adăugări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adaug, adaugă 3, adauge 3 conj., adaus prt., adăugare inf. s., adăugând ger.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ADĂUGARE s. v. adiție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ADĂUGARE s. (CHIM.) adiție. (~ unei substanțe într-un amestec.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Adăugire ≠ omisiune
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ADĂUGARE. Subst. Adăugare, adjoncțiune, adiționare, adiție (chim.); suplimentare, completare, makorare, mărire, mărit, întregire, sporire, creștere, înmulțire, complinire, împlinire; anexiune, anexare, atașare, alipire, legare, alăturare; includere, incluziune, înglobare, încorporare, inoculare, inoculație, inserție, înserare, grefă, grefon (med.), grefare, introducere, introducție (înv.). Adaos, supliment, spor, plus, surplus; anexă, accesoriu. Sufixare; prefixare, prefixație; afixație; aglutinare. Infix; sufix; prefix; afix; augment. Altoi, altoire, altoială (rar), altoit. Garnisire (fam.). Garnitură, condiment. Ornamentare, decorare, împodobire. Ornament, decor, podoabă. Adj. Adiționat; împlinit, întregit, înmulțit, majorat, crescut, anexat, anex, alăturat, alipit; suplimentar, complementar, accesoriu, adițional; atașabil, augmentativ; aglutinant. Vb. A adăuga, a adiționa, a completa, a complementa, a pune în plus, a face o completare, a complini, a împlini, a întregi; a anexa, a atașa, a alătura, a alipi, a lipi, a lega; a include, a îngloba, a încorpora, a introduce, a insera, a grefa, a inocula; a suplimenta, a spori, a majora, a mări, a augmenta. A sufixa; a prefixa. A altoi. A ornamenta, a orna, a garnisi (fam.), a condimenta. A se completa, a se întregi, a se alipi, a se atașa, a se alătura, a se lipi, a se aglutina, a adera; a (se) spori, a crește, a se majora, a se mări. Adv. În plus, pe deasupra, mai mult, și, încă, mai, inclusiv. V. acumulare, adunare, creștere, dimensiune, includere.
- sursa: DAS (1978)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: a-dă-u-
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adăugare, adăugărisubstantiv feminin
-
- 1.1. Punere peste. MDA2sinonime: adaos adăosătură adăugat
- Cu adăugare = pe deasupra, în plus. MDA2
-
- 1.2. Alăturare. MDA2sinonime: alăturare
- 1.3. Alipire. MDA2sinonime: alipire
- 1.4. Anexare. MDA2sinonime: anexare
- 1.5. Continuare. MDA2sinonime: continuare
- 1.6. Sporire. MDA2sinonime: sporire
-
etimologie:
- adăuga DEX '09 MDA2 DEX '98