11 definiții pentru alintătură
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALINTĂTURĂ, alintături, s. f. Alintare. ♦ (Concr.) Copil alintat. – Alinta + suf. -ătură.
ALINTĂTURĂ, alintături, s. f. Alintare. ♦ (Concr.) Copil alintat. – Alinta + suf. -ătură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
alintătură sf [At: CIHAC I / Pl: ~ri / E: alinta + -ură] 1 Răsfățare. 2 Râzgâietură. Cochetărie. 4 Ființă care se răsfață.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALINTĂTURĂ (pl. -turi) sf. Alintare, desfătare, desmierdare: în aceste patru cuvinte era atîta ~ șireată (D.-ZAMF.) [alinta].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ALINTĂTURĂ, alintături, s. f. Alintare, dezmierdare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALINTĂTURĂ, alintături, s. f. Alintare. – Din alinta + suf. -(ă)tură.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
alintătúră f., pl. ĭ. Vorbă de alintare, ca: puiule (copile), Lenuța (Elena). Copil saŭ femeĭe alintată: uf, ce alintătură nesuferită!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
alintătură s. f., g.-d. art. alintăturii; pl. alintături
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
alintătură s. f., g.-d. art. alintăturii; pl. alintături
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
alintătură s. f., g.-d. art. alintăturii; pl. alintături
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ALINTĂTURĂ s. v. alintare, dezmierdare, mângâiere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
alintătură s. v. ALINTARE. DEZMIERDARE. MÎNGÎIERE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
alintătură, alintăturisubstantiv feminin
- 1. Alintare, dezmierdare, mângâiere. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: alintare dezmierdare mângâiere
- 1.1. Copil alintat. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- Alinta + -ătură. DEX '98 DEX '09