opțiuni
  • info

9 definiții pentru alăturat (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALĂTURAT, -Ă, alăturați, -te, adj. Care se află alături, care se află anexat. – V. alătura.

ALĂTURAT, -Ă, alăturați, -te, adj. Care se află alături, care se află anexat. – V. alătura.

alăturat2, ~ă [At: NEGRUZZI, ap. DA / Pl: ~ați, ~e / E: alătura] 1 a Pus alături. 2-3 a, av (Care este) anexat2.

ALĂTURAT I. adj. p. ALĂTURA 1 Pus alături, care stă alături, unul lîngă altul, alipit: s’au așezat în jurul celor două mese 2 Anexat: toate actele aci ~e 3 Învecinat, alipit: se vedea licărind o lumină slabă în odaia ~ă. 4 📐 Unghiuri ~e, unghiuri adiacente contr. NEALĂTURAT. II. adv. Pus alături, anexat: aci ~ vă trimit și certificatele cerute.

ALĂTURAT, -Ă, alăturați, -te, adj. Aflat sau pus alături. În balada Mioarei găsim alăturate cu niște ziceri provenite de la romînii din Tesalia... numiri locale. ODOBESCU, S. I 218. Două late, Alăturate, Și la capăt cîrligate (Foarfecele). GOROVEI, C. 115. ♦ Învecinat. Stînd într-o cameră alăturată, se apropie de o ușă cu geamuri. NEGRUZZI, S. I 26. ♦ (Adverbial) Ca anexă, anexat. Alăturat vă trimit o copie de pe procesul-verbal al ședinței.

ALĂTURAT, -Ă, alăturați, -te, adj. Învecinat. ♦ (Adverbial) Ca anexă; anexat. – V. alătura.

alăturat a. adaos la altceva.

alăturát, -ă adj. Pus alăturea. Anexat: o adeverință alăturată scrisoriĭ. Adjacent: unghĭurĭ alăturate.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ALĂTURAT adj. 1. v. învecinat. 2. (livr.) juxtapus. (Elemente ~.) 3. anex, anexat. (Documente ~ la memoriu.)

ALĂTURAT adj. 1. învecinat, vecin, (livr.) adiacent, (înv.) sinoriaș. (Locuri ~.) 2. (livr.) juxtapus. (Elemente ~.) 3. anex, anexat. (Documente ~ ale memoriului.)

Intrare: alăturat (adj.)
alăturat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alăturat
  • alăturatul
  • alăturatu‑
  • alăturată
  • alăturata
plural
  • alăturați
  • alăturații
  • alăturate
  • alăturatele
genitiv-dativ singular
  • alăturat
  • alăturatului
  • alăturate
  • alăturatei
plural
  • alăturați
  • alăturaților
  • alăturate
  • alăturatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

alăturat, alăturatăadjectiv

  • 1. Care se află alături, care se află anexat. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În balada Mioarei găsim alăturate cu niște ziceri provenite de la romînii din Tesalia... numiri locale. ODOBESCU, S. I 218. DLRLC
    • format_quote Două late, Alăturate, Și la capăt cîrligate (Foarfecele). GOROVEI, C. 115. DLRLC
    • 1.1. Juxtapus, învecinat. DLRLC
      sinonime: juxtapus învecinat
      • format_quote Stînd într-o cameră alăturată, se apropie de o ușă cu geamuri. NEGRUZZI, S. I 26. DLRLC
    • 1.2. (și) adverbial Ca anexă. MDA2 DLRLC
      sinonime: anex anexat
      • format_quote Alăturat vă trimit o copie de pe procesul-verbal al ședinței. DLRLC
etimologie:
  • vezi alătura DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.