opțiuni

6 definiții pentru amira

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amira sm [At: DOSOFTEI, V. S. 191/2 / V: -m / E: ngr αμηρας cf amiroană] (Înv) 1 Împărat. 2 Guvernator.

‡AMIRA sm. Împărat (în țările orientale), Sultan: amira sau domnul Seracheanilor (CANT.) [ngr. άμηράς].

AMIRA s. m. (Mold.) Împărat, sultan. Era la-mpăratul Damascului, la amira, boiarin mare. DOSOFTEI, VS. Amira sau domnul seracheanilor. CANTEMIR, HR. Etimologie: ngr. amirás.

amirá f., ca ulema (ngr. amirás, d. ar. amir. V. amiral). Cant. Sultan.

amiram sm vz amira

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

amira (-ale), s. f. – (Înv.) Emir, principe oriental. – Mr. amiră (împărat). Ngr. ἀμιρᾶς, din arab. amir (DAR). Din același cuvînt arab provine fr. amiral, de unde rom. amiral, s. m.; și émir, de unde rom. emir, s. m.

Intrare: amira
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amira
  • amiraua
plural
  • amirale
  • amiralele
genitiv-dativ singular
  • amirale
  • amiralei
plural
  • amirale
  • amiralelor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amiram
  • amiramul
plural
  • amirami
  • amiramii
genitiv-dativ singular
  • amiram
  • amiramului
plural
  • amirami
  • amiramilor
vocativ singular —
plural —