opțiuni
  • info

10 definiții pentru amurgit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMURGIT s. n. (Pop.) Amurg. – V. amurgi.

AMURGIT s. n. (Pop.) Amurg. – V. amurgi.

amurgit1 sn [At: HEM 1116 / Pl: ~e / E: amurgi] 1 (Rar) Amurg. 2 (Reg; îlav) Pe ~ La vremea amurgului.

AMURGIT I. adj. p. AMURGI: zarea ~ă a trecutului (ODOB.). II. sbst. = AMURG: cînd fu pe la ~, întîlni un om (ISP.); loc. adv. pe ~e, la ~e (HASD.), în amurg.

AMURGIT1 s. n. Amurg. Fiece amurgit liniștit Șoptea despre sîngele și sudorile Norodului schingiuit, jefuit. DEȘLIU, G. 37. Apoi treceau oamenii care se întorceau de la lucru și cîntecele lor umpleau amurgitul. SADOVEANU, O. I 288. Să-mi răcoresc viața la un amurgit de sară. VLAHUȚĂ, P. 47. ◊ Loc. adv. În (sau pe la) amurgit = cînd se îngînă ziua cu noaptea, la vremea amurgului. Să văd codrul plin de-areți Și cîrlanii cum s-alungă; Iar în amurgit, la strungă, Să mulg laptele-n găleți. COȘBUC, P. II 167. Cînd fu pe la amurgit, întîlni un om. ISPIRESCU, L. 321.

AMURGIT1 s. n. Amurg. – V. amurgi.

amurgite și murgite (pe) loc. adv. Pe’nserate. – Și -ít: Și’nopoĭ el s’o băgat Pe murgit în Țăligrad (N. Dens. 1003).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

amurgit (pop.) s. n.

amurgit (pop.) s. n.

amurgit s. n. (pl. amurgite în loc. adv. pe ~)

amurgite (pe ~) (pop.) loc. adv.

Intrare: amurgit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amurgit
  • amurgitul
  • amurgitu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • amurgit
  • amurgitului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

amurgitsubstantiv neutru

  • 1. popular Amurg. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: amurg
    • format_quote Fiece amurgit liniștit Șoptea despre sîngele și sudorile Norodului schingiuit, jefuit. DEȘLIU, G. 37. DLRLC
    • format_quote Apoi treceau oamenii care se întorceau de la lucru și cîntecele lor umpleau amurgitul. SADOVEANU, O. I 288. DLRLC
    • format_quote Să-mi răcoresc viața la un amurgit de sară. VLAHUȚĂ, P. 47. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială În (sau pe la) amurgit sau pe amurgite = când se îngână ziua cu noaptea, la vremea amurgului. DLRLC DOOM 2
      • format_quote Să văd codrul plin de-areți Și cîrlanii cum s-alungă; Iar în amurgit, la strungă, Să mulg laptele-n găleți. COȘBUC, P. II 167. DLRLC
      • format_quote Cînd fu pe la amurgit, întîlni un om. ISPIRESCU, L. 321. DLRLC
  • comentariu expresie Formă flexionară: amurgite. dexonline
etimologie:
  • vezi amurgi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.