opțiuni
  • info

13 definiții pentru analfabet (s.m.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANALFABET, -Ă, analfabeți, -te, s. m. și f., adj. (Persoană) care nu știe să scrie și să citească; neștiutor de carte. ♦ Fig. Ignorant; incult. – Din fr. analphabète.

ANALFABET, -Ă, analfabeți, -te, s. m. și f., adj. (Persoană) care nu știe să scrie și să citească; neștiutor de carte. ♦ Fig. Ignorant; incult. – Din fr. analphabète.

analfabet, ~ă [At: DA / Pl: ~eți, ~e / E: lat analphabetus, -a, -um, ngr αναλφάβητος] 1-2 smf, a (Persoană) care nu știe să citească și să scrie. 3-4 smf, a (Pex; dep) (Persoană) care nu știe să se exprime corect, oral sau în scris Si: agramat. 5 a (Pex; dep) Incult Cf ignorant.

*ANALFABET, -ETĂ adj. sm. f. Care nu știe carte, persoană incultă [germ.].

ANALFABET, -Ă, analfabeți, -te, s. m. și f. Persoană care nu știe să citească și să scrie; neștiutor de carte. Sub regimul burghezo-moșieresc țara noastră număra peste 4000000 de analfabeți și semianalfabeți. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 610.

ANALFABET, -Ă, analfabeți, -te, s. m. și f. (Adesea adjectival) Persoană care nu știe să scrie și să citească. – Fr. analphabète (lat. lit. analphabetus).

ANALFABET, -Ă adj., s.m. și f. Neștiutor de carte. [Cf. germ. Analphabet, fr. analphabète, gr. analphabetos].

ANALFABET, -Ă adj., s. m. f. 1. neștiutor de carte. 2. (fig.) ignorant, incult; incompetent. (< fr. analphabète)

ANALFABET ~tă (~ți, ~te) și substantival Care nu știe a scrie și a citi; neștiutor de carte. /<fr. analphabete, lat. analphabetus

analfabet m. care nu știe scrie și citi.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

analfabet (desp. a-nal-/an-al-) adj. m., s. m., pl. analfabeți; adj. f., s. f. analfabetă, pl. analfabete

analfabet (a-nal- / an-al-) adj. m., s. m., pl. analfabeți; adj. f., s. f. analfabetă, pl. analfabete

analfabet s. m., adj. m. (sil. mf. an-), pl. analfabeți; f. sg. analfabetă, pl. analfabete

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ANALFABET s. neștiutor de carte.

Intrare: analfabet (s.m.)
  • silabație: a-nal-, an-al- info
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • analfabet
  • analfabetul
  • analfabetu‑
plural
  • analfabeți
  • analfabeții
genitiv-dativ singular
  • analfabet
  • analfabetului
plural
  • analfabeți
  • analfabeților
vocativ singular
  • analfabetule
  • analfabete
plural
  • analfabeților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

analfabet, analfabețisubstantiv masculin
analfabetă, analfabetesubstantiv feminin
analfabet, analfabetăadjectiv

  • 1. (Persoană) care nu știe să scrie și să citească; neștiutor de carte. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Sub regimul burghezo-moșieresc țara noastră număra peste 4000000 de analfabeți și semianalfabeți. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 610. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.