3 definiții pentru aprinzătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
aprinzătură sf [At: ANON. CAR. / V: (îvr) ~nsă~ / Pl: ~ri / E: aprinde + -ătură] 1 (Îvr) Îmbrățișare. 2 (Înv) Iluminare a unui loc. 3 (Înv) Ardere (3). 4 (Înv; med) Inflamație.
❍APRINZĂTURĂ (pl. -turi) sf. = APRINDERE.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
aprinsătură sf vz aprinzătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: aprinzătură
aprinzătură
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
aprinsătură
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||