16 definiții pentru aservi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ASERVI, aservesc, vb. IV. Tranz. A supune un grup social, un popor, o țară unor interese străine sau unei clase dominante; a subjuga, a înrobi. – Din fr. asservir.

aservi vt [At: DA / Pzi: -vesc / E: fr asservir] A supune un popor, un grup social, un individ unei clase dominante sau unor interese străine Si: a subjuga, a înrobi, (pop) a robi, (îvp) a șerbi.

*ASERVI (-vesc) vb. tr. A supune, a subjuga [fr.].

ASERVI, aservesc, vb. IV. Tranz. A supune un grup social, un popor, o țară unor interese străine sau unei clase dominante. – Din fr. asservir.

ASERVI, aservesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la un individ, un popor, o țară) A supune unor interese străine, a aduce sub totală ascultare și dependență; a subjuga, a robi. Oportuniștii Internaționalei a II-a, care jucau rolul de agenți ai imperialismului în mișcarea muncitorească, căutau să aservească mișcarea muncitorească intereselor burgheziei. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 35.

ASERVI, aservesc, vb. IV. Tranz. A supune un popor, o țară unor interese străine; a subjuga, a înrobi. – Fr. asservir.

ASERVI vb. IV. tr. A supune (un popor, o țară) unor interese străine, a subjuga, a înrobi. [P.i. -vesc. / < fr. asservir, cf. lat. asservire].

ASERVI vb. tr. a supune (un popor, o țară) unor interese sau puteri străine, a subjuga. (< fr. asservir)

A ASERVI ~esc tranz. (popoare, țări etc.) A lua în stăpânire (prin putere armată); a aduce în stare de serv; a subjuga; a înrobi; a îngenunchea; a supune. /<fr. asservir

*aservésc v. tr. (fr. asservir, d. serf, serv. V. servesc). Robesc, subjug, reduc la o dependență extremă: Jidaniĭ vor să ne aservească finanțeĭ lor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aservi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aservesc, 3 sg. aservește, imperf. 1 aserveam; conj. prez. 1 sg. să aservesc, 3 să aservească

aservi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aservesc, imperf. 3 sg. aservea; conj. prez. 3 să aservească

aservi vb. → servi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ASERVI vb. v. subjuga.

ASERVI vb. a înrobi, a robi, a subjuga, a supune, (fig.) a înfeuda, a îngenunchea. (~ un popor străin.)

A aservi ≠ a dezrobi, a elibera

Intrare: aservi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aservi
  • aservire
  • aservit
  • aservitu‑
  • aservind
  • aservindu‑
singular plural
  • aservește
  • aserviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aservesc
(să)
  • aservesc
  • aserveam
  • aservii
  • aservisem
a II-a (tu)
  • aservești
(să)
  • aservești
  • aserveai
  • aserviși
  • aserviseși
a III-a (el, ea)
  • aservește
(să)
  • aservească
  • aservea
  • aservi
  • aservise
plural I (noi)
  • aservim
(să)
  • aservim
  • aserveam
  • aservirăm
  • aserviserăm
  • aservisem
a II-a (voi)
  • aserviți
(să)
  • aserviți
  • aserveați
  • aservirăți
  • aserviserăți
  • aserviseți
a III-a (ei, ele)
  • aservesc
(să)
  • aservească
  • aserveau
  • aservi
  • aserviseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aservi, aservescverb

  • 1. A supune un grup social, un popor, o țară unor interese străine sau unei clase dominante. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Oportuniștii Internaționalei a II-a, care jucau rolul de agenți ai imperialismului în mișcarea muncitorească, căutau să aservească mișcarea muncitorească intereselor burgheziei. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 35. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.