opțiuni
  • info

10 definiții pentru asuprit (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ASUPRIT, -Ă, asupriți, -te, adj., s. m. și f. (Om) prigonit, oprimat, împilat; (impr.) (om) chinuit. – V. asupri.

ASUPRIT, -Ă, asupriți, -te, adj., s. m. și f. (Om) prigonit, oprimat, împilat; (impr.) (om) chinuit. – V. asupri.

ASUPRIT adj. 1 p. ASUPRI contr. NEASUPRIT 2 ‡Silit: de a lui bună voe, de nime nevoit nici ~ (formulă obicinuită în documentele vechi pentru a arăta că cineva s’a înțeles cu altul nesilit, a convenit singur asupra unui lucru) 3 ‡Mai mult decît trebue, din belșug: să fugim amu de beție și de mîncare ~ă (COR.).

ASUPRIT, -Ă, asupriți, -te, adj. Oprimat, împilat, prigonit, nedreptățit. V. exploatat. Și ecoul Uralilor, peste ani, Ecoul lumii, fierbinte, A răzbit în Carpați, a răspuns în Balcani, A trezii asupriții muncitori și țărani, Și se-avîntă, se-avîntă neoprit înainte! DEȘLIU, G. 57. (Substantivat) Toți cei ce muncesc și toți exploatații și asupriții din lumea întreagă sărbătoresc prima revoluție socialistă victorioasă. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 381. Între lucrătorii... de la Pașcani... În înțeles chemarea la luptă a tuturor asupriților lumii. SADOVEANU, N. F. 120.

ASUPRIT, -Ă, asupriți, -te, adj. (Adesea substantivat) Oprimat, prigonit, nedreptățit. – V. asupri.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

asuprit (desp. -su-prit) adj. m., s. m., pl. asupriți; adj. f., s. f. asuprită, pl. asuprite

asuprit (-su-prit) adj. m., s. m., pl. asupriți; adj. f., s. f. asuprită, pl. asuprite

asuprit adj. m., s. m. (sil. -prit), pl. asupriți; f. sg. asuprită, pl. asuprite

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ASUPRIT adj., s. v. oprimat.

ASUPRIT adj., s. exploatat, împilat, năpăstuit, oprimat, oropsit, persecutat, prigonit, urgisit, (pop.) obidit, (înv.) obijduit, (fig.) apăsat, despuiat. (Oamenii ~ s-au ridicat la luptă.)

Asuprit ≠ asupritor

Intrare: asuprit (s.m.)
  • silabație: a-su-prit info
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asuprit
  • asupritul
  • asupritu‑
plural
  • asupriți
  • asupriții
genitiv-dativ singular
  • asuprit
  • asupritului
plural
  • asupriți
  • asupriților
vocativ singular
  • asupritule
  • asuprite
plural
  • asupriților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

asuprit, asuprițisubstantiv masculin
asuprită, asupritesubstantiv feminin
asuprit, asuprităadjectiv

  • 1. (Om) prigonit, oprimat, împilat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: nedreptățit oprimat prigonit împilat antonime: asupritor
    • format_quote Și ecoul Uralilor, peste ani, Ecoul lumii, fierbinte, A răzbit în Carpați, a răspuns în Balcani, A trezit asupriții muncitori și țărani, Și se-avîntă, se-avîntă neoprit înainte! DEȘLIU, G. 57. DLRLC
    • format_quote Toți cei ce muncesc și toți exploatații și asupriții din lumea întreagă sărbătoresc prima revoluție socialistă victorioasă. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 381. DLRLC
    • format_quote Între lucrătorii... de la Pașcani... am înțeles chemarea la luptă a tuturor asupriților lumii. SADOVEANU, N. F. 120. DLRLC
etimologie:
  • vezi asupri DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.