BĂȚOS, -OASĂ, bățoși, -oase, adj. 1. Drept, țeapăn, rigid ca un băț. ♦ Fig. (Despre oameni sau despre firea lor) Lipsit de mlădiere; rigid; îngâmfat, plin de sine. 2. (Despre plante) Cu tulpina lemnoasă. – Băț + suf. -os.

bățos, ~oasă [At: CARAGIALE, N. F. 24 / Pl: ~oși, ~oase / E: băț + -os] 1 a Drept și țeapăn. 2 a (Fig; d. oameni sau firea lor) Rigid. 3 a (Fig; d. oameni sau firea lor) îngâmfat. 4 a (D. plante sau legume bătrâne) Lemnos. 5 av Țeapăn.

bățos, -oasă adj. 1 Drept, țeapăn (ca un băț). Lumînările drepte și bățoase (DELAVR.). 2 (despre plante, legume) Care are tulpina lemnoasă. Cînepă bățoasă. Fasole bățoasă. 3 (despre oameni sau despre firea lor) Care este rigid, lipsit de flexibilitate. Caracter bățos. • pl. -oși, -oase. /băț + -os.

BĂȚOS adj. 1 Lemnos, țeapăn, care nu se poate îndoi: lumînărele, drepte și bățoase, întreceau finul (DLVR.); adv.: un cap... de sfînt bizantin, care șede între două coloane (CAR.) ¶ 2 Dîrz, fudul: cînd se apucă de afaceri, devin bățoase și agresive (D.-ZAMF.); adv.: punînd mîna pe condeiu, scrie ~ și apăsat (BR.-VN.) [băț].

BĂȚOS, -OASĂ, bățoși, -oase, adj. 1. Drept, țeapăn, rigid ca un băț. ♦ Fig. (Despre oameni sau firea lor) Lipsit de mlădiere; rigid; îngâmfat, plin de sine. 2. (Despre plante) Cu tulpina lemnoasă. – Băț + suf. -os.

BĂȚOS, -OASĂ, bățoși, -oase, adj. 1. Drept, țeapăn, tare (ca un băț). Luminările drepte și bățoase. DELAVRANCEA, S. 59. Vedem... un cap afumat de sfînt bizantin, care șade bățos între două coloane. CARAGIALE, O. III 255. ♦ Fig. (Despre persoane sau despre firea lor) Care nu se mlădie, lipsit de flexibilitate, rigid. Caracter bățos. 2. (Despre plante sau legume) Cu tulpina lemnoasă, ca lemnul. Cînepă bățoasă. Fasole bățoasă.

BĂȚOS, -OASĂ, bățoși, -oase, adj. 1. Drept, țeapăn. ♦ Fig. (Despre oameni sau despre firea lor) Lipsit de mlădiere; rigid; îngîmfat, plin de sine. 2. (Despre plante) Cu tulpina lemnoasă. – Din băț + suf. -os.

BĂȚOS ~oasă (~oși, ~oase) 1) Care este lipsit de elasticitate; inflexibil; rigid; țeapăn. 2) fig. (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește atitudine arogantă; îngâmfat; înfumurat. Purtare ~oasă. 3) (despre plante) Care are tulpină lemnoasă. Cânepă ~oasă. /băț + suf. ~os

bățos a. și adv. drept și țeapăn (ca un băț).

bățós, -oásă adj. (d. băț, adică „țeapăn”). Aspru, dispus la ceartă: caracter bățos. Rigid, fără eleganță: stil bățos. Adv. a scrie bățos.

bățos adj. m., pl. bățoși; f. bățoasă, pl. bățoase

bățos adj. m., pl. bățoși; f. bățoasă, pl. bățoase

bățos adj. m., pl. bățoși; f. sg. bățoasă, pl. bățoase

BĂȚOS adj., adv. 1. adj. v. țeapăn. 2. adv. v. țeapăn. 3.* adj. (fam. fig.) ațos. (Un om ~, puțin flexibil.)

BĂȚOS adj. v. fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, megaloman, îngâmfat, mândru, orgolios, semeț, trufaș, țanțoș, vanitos.

bățos adj. v. FUDUL. GRANDOMAN. INFATUAT. ÎNCREZUT. ÎNFUMURAT. MEGALOMAN. ÎNGÎMFAT. MÎNDRU. ORGOLIOS. SEMEȚ. TRUFAȘ. ȚANȚOȘ. VANITOS.

BĂȚOS adj., adv. 1. adj. drept, rigid, țeapăn. (O ținută ~.) 2. adv. băț, drept, rigid, țeapăn. (Stă ~.) 3.* adj. (fam. fig.) ațos. (E un om ~.)

bățos, -oasă, bățoși, -oase, adj. 1. Drept, țeapăn, rigid. 2. Arogant, îngâmfat, înfumurat. – Din băț + suf. -os (MDA).

bățos, -oasă, bățoși, -oase, adj. – 1. Drept, țeapăn, rigid. 2. Arogant, îngâmfat, înfumurat. – Din băț + suf. -os (Scriban, DLRM, DEX, MDA).