opțiuni
  • info

20 de definiții pentru bazilicale

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BAZILICALE s. f. pl. v. vasilicale.

bazilicale sfp vz vasilicale corectat(ă)

bazilicale s.f. pl. v. vasilicale.

BAZILICALE s.f.pl. Colecție de legi, publicate la sfîrșitul sec. IX de împăratul bizantin Leon al VI-lea, zis Filozoful, care constituie cea mai monumentală operă de drept bizantin. [< lat. basilicorum libri].

BAZILICALE s. f. pl. colecție de legi juridice publicate de unii împărați bizantini. (< lat. basilicorum libri)

Bazilicale f. pl. V. Vasilicale.

*bazilicále V. vasilicale.

VASILICALE s. f. pl. Culegere de texte juridice, în 60 de cărți, alcătuită în sec. IX-X din ordinul împăraților bizantini Vasile I și Leon VI înțeleptul, care a înlocuit legislația lui Justinian și a fost folosită și în Țările Române până în 1865. [Var.: bazilicale s. f. pl.] – Din ngr. vasilikále.

basilicale sfp vz vasilicale

vasilicale sfp [At: (a. 1817) URICARIUL IV, 302/20 / V: (rar) ba~, bazi~ / E: ngr [τὰ] βαριλικά (pll βαριλικός)] Corp de legi și dispoziții juridice din dreptul bizantin, alcătuite după legislația din timpul împăratului Iustinian și folosite, cu unele adaptări, și în țările române.

basilicále s.f. pl. v. vasilicale.

vasilicale s.f. pl. (jur.) Corp de legi și dispoziții juridice din dreptul bizantin, alcătuit după legislația din timpul împăratului Iustinian și folosite în trecut, cu unele modificări, și în Țările Române. • și basilicale, bazilicale s.f. pl. /<ngr. [τα] βασιλικά.

*BASILICALE = VASILICALE.

Vasilicale f. pl. compilațiune greacă a dreptului roman, începută de împăratul Vasile I (870): Vasilicalele sau Legile împărătești fură la noi în vigoare până la publicarea Codicilor lui Caragea si a lui Calimah (1817). [Gr. mod.].

*basilicále V. vasilicale.

vasilicále f. pl. (ngr. vasiliká). O compilațiune grecească a dreptuluĭ roman, începută de împăratu Vasile (Basiliŭ) și terminată de Leon Filosofu (870-893). Vasilicalele aŭ fost în vigoare la noĭ pînă la publicarea codurilor luĭ Caragea și Calimah (1817). – Fals basilicale (că nu e cuv. vgr. Cp. cu biserică).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!bazilicale (înv.) s. f. pl.

bazilicale / vasilicale (înv.) s. f. pl.

bazilicale s. f. pl.

!vasilicale / bazilicale (înv.) s. f. pl.

Intrare: bazilicale
substantiv feminin (F168)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular — —
plural
  • bazilicale
  • bazilicalele
genitiv-dativ singular — —
plural
  • bazilicale
  • bazilicalelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular — —
plural
  • vasilicale
  • vasilicalele
genitiv-dativ singular — —
plural
  • vasilicale
  • vasilicalelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular — —
plural
  • basilicale
  • basilicalele
genitiv-dativ singular — —
plural
  • basilicale
  • basilicalelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bazilicale, bazilicalesubstantiv feminin plural

  • 1. Culegere de texte juridice, în 60 de cărți, alcătuită în secolul IX-X din ordinul împăraților bizantini Vasile I și Leon VI Înțeleptul, care a înlocuit legislația lui Justinian și a fost folosită și în Țările Române până în 1865. DEX '09 MDA2 DEXI DN MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.