17 definiții pentru brusca

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRUSCA, bruschez, vb. I. Tranz. 1. A trata pe cineva cu asprime, fără menajamente; a repezi; a bruftui. ♦ A se purta violent cu cineva. 2. A grăbi, a forța desfășurarea unui proces, a unui eveniment. – Din fr. brusquer.

BRUSCA, bruschez, vb. I. Tranz. 1. A trata pe cineva cu asprime, fără menajamente; a repezi; a bruftui. ♦ A se purta violent cu cineva. 2. A grăbi, a forța desfășurarea unui proces, a unui eveniment. – Din fr. brusquer.

brusca vt [At: NEGRUZZI, S. I, 338 / Pzi: ~schez / E: fr brusquer] 1 A trata pe cineva cu asprime, fără menajamente Si: a bruftui, a repezi. 2 A se purta violent cu cineva. 3 A grăbi desfășurarea unui eveniment.

brusca vb. I. tr. 1 (compl. indică ființe, persoane etc.) A trata cu brutalitate, violent, aspru; a repezi. Se răsti la el și-l bruscă. 2 (compl. indică evenimente, hotărîri, procese etc.) A grăbi, a forța, a precipita. A bruscat decizia judecătorului. • pl. -chez. /<fr. brusquer.

*BRUSCA (-schez) vb. tr. 1 A adresa cuiva vorbe aspre, a-i vorbi cu glas răstit 2 A pripi, a lua omul cu zorul [fr. brusquer].

BRUSCA, bruschez, vb. I. Tranz. (Cu privire la persoane) A trata cu asprime și fără menajamente; a repezi. Se răsti la el și-l bruscă. ◊ (Cu privire la procese care se desfășoară în timp) A grăbi, a pripi, a forța. Pricepu, cu fireasca lui sagacitate, că a brusca lecuirea era a nu ne mai vindeca. NEGRUZZI, S. I 338.

BRUSCA, bruschez, vb. I. Tranz. A trata pe cineva cu asprime și fără menajamente; a repezi. ♦ A grăbi, a forța desfășurarea unui proces, a unui eveniment. – Fr. brusquer.

BRUSCA vb. I. tr. A trata cu violență, brutal, aspru; a repezi. ♦ A grăbi, a forța (o hotărîre, un deznodămînt etc.). [< it. bruscare, fr. brusquer].

BRUSCA vb. tr. a trata cu violență, brutal, aspru; a repezi. ◊ a grăbi, a forța (o hotărâre, un deznodământ). (< fr. brusquer)

A BRUSCA ~chez tranz. 1) A trata cu cuvinte aspre; a repezi. 2) (desfășurarea unor acțiuni) A accelera în mod forțat. /<fr. brusquer

bruscà v. 1. a trata într’un mod brusc; 2. a grăbi, a precipita.

*bruschéz, a - v. tr. (fr. brusquer). Răspund răstit, brusc, ofensez pin bruscheță.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

brusca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. bruschez, 3 bruschea; conj. prez. 1 sg. să bruschez, 3 să bruscheze

brusca (a ~) vb., ind. prez. 3 bruschea

brusca vb., ind. prez. 1 sg. bruschez, 3 sg. și pl. bruschea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BRUSCA vb. 1. (pop. și fam.) a bruftui, a bruftului, (fig.) a repezi. (El ți-a vorbit frumos și tu l-ai ~.) 2. v. maltrata.

BRUSCA vb. 1. (pop. și fam.) a bruftui, a bruftului, (fig.) a repezi. (El ți-a vorbit frumos și tu l-ai ~.) 2. a brutaliza, a maltrata, (livr.) a molesta, (înv.) a maltratarisi. (O ~ sistematic.)

A brusca ≠ a menaja

Intrare: brusca
verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • brusca
  • bruscare
  • bruscat
  • bruscatu‑
  • bruscând
  • bruscându‑
singular plural
  • bruschea
  • bruscați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bruschez
(să)
  • bruschez
  • bruscam
  • bruscai
  • bruscasem
a II-a (tu)
  • bruschezi
(să)
  • bruschezi
  • bruscai
  • bruscași
  • bruscaseși
a III-a (el, ea)
  • bruschea
(să)
  • bruscheze
  • brusca
  • bruscă
  • bruscase
plural I (noi)
  • bruscăm
(să)
  • bruscăm
  • bruscam
  • bruscarăm
  • bruscaserăm
  • bruscasem
a II-a (voi)
  • bruscați
(să)
  • bruscați
  • bruscați
  • bruscarăți
  • bruscaserăți
  • bruscaseți
a III-a (ei, ele)
  • bruschea
(să)
  • bruscheze
  • bruscau
  • brusca
  • bruscaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brusca, bruschezverb

  • 1. A trata pe cineva cu asprime, fără menajamente. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Se răsti la el și-l bruscă. DLRLC
    • 1.1. A se purta violent cu cineva. DEX '09 DEX '98
  • 2. A grăbi, a forța desfășurarea unui proces, a unui eveniment. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Pricepu, cu fireasca lui sagacitate, că a brusca lecuirea era a nu ne mai vindeca. NEGRUZZI, S. I 338. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.