5 definiții pentru bunar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bunar sm [At: JAHRESBER. III, 314 / Pl: ~i / E: tc lunar] (Trm) Puț.
BUNAR (pl.-re) sn. Olten. Băn. Puț [srb. < tc.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
bunár n., pl. e (sîrb. bunar, d. turc. bunar și punar, puț). Ban. Olt. Puț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BUNAR s. v. apă, fântână, puț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bunar s. v. APĂ. FÎNTÎNĂ. PUȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: bunar
bunar substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)