BĂNUȚ, bănuți, s. m. 1. Diminutiv al lui ban¹; monedă de valoare sau de dimensiune mică. ♦ (La pl.) Bani mulți. 2. Germenul oului (fecundat). 3. Plantă erbacee cu flori mici și rotunde, frumos colorate, dispuse în capitule; părăluță, bănuțel (Bellis perennis). – Ban¹ + suf. -uț.

bănuț sm [At: CALENDARIU (1814), 151/8 / Pl: ~i / E: ban² + -uț] 1-6 (Șhp) Ban² (1-2) (de valoare sau) de dimensiune mică Si: bănișor² (1-6), bănuleț (1-6), (reg) bănuțel (1-6). 7 (Lpl) Bani² mulți. 8 Germene al oului (fecundat) Si: ban² (26), disc embrionar. 9 (Bot; lpl) Plantă erbacee din familia compositelor, cu flori mici, rotunde albe sau trandafirii pe margine și cu mijlocul galben (Bellis perennis) Si: părăluțe, floarea-Paștelui, bănuleț (7), (reg) bănuț, hăinuțele, blidărei, bumbici, bumbișori, bumbușcuțe, floare, floare-frumoasă, floarea-gâștii, frumușică, iarbă, iarbă-frumoasă, mărgărită, năsturași, năsturei, ochiul-boului, pășcuțe, rotițele, scântei, scânteioară, scânteuță. 10 (Bot; reg) Cimișir (Buxus sempervirens). 11 (Bot; reg) Saschiu (Vinca minor).

bănúț s.m. 1 Dim. al lui ban¹; monedă de valoare sau de dimensiune mică. ◆ (la pl.) Bani mulți. 2 (biol.) Germenul oului fecundat; ban¹. 3 (bot.) Plantă erbacee decorativă, din familia compozitelor, cu frunzele așezate în rozetă și cu florile frumos colorate, dispuse în capitule (Bellis perennis); bănuțel, părăluță. • pl. -i. /ban¹ + -uț.

BĂNUȚ sm. dim. 1 🪙 Ban micuț, monetă mică de aramă, de argint sau chiar de aur: stăpînul casei un ~ pierduse (PANN); sclipesc în soare ca niște ~i de argint frunzele sălciilor aplecate pe apă (VLAH.) ¶ 2 🪙 Monetă de doi bani ¶ 3 Mică pată transparentă de 3-4 mm. diametru, care se găsește la suprafața gălbenușului oului: ouăle ce au ~ în partea rotundă și nu sînt ciuruite, acelea sînt bune (MAR.) ¶ 4 pl.; 🌿 Mică plantă ierboasă din familia compozitelor, înflorește mai tot anul în livezi, fînețe și pășuni; se cultivă mult și ca plantă decorativă; florile sînt albe sau galbene; numită și „bănuței”, „părăluțe”, „bumbușor”, „butculițe”, „floare-frumoasă”, „frușiță”, „scînteuță” , etc. (Bellis perennis) (🖼 351) ¶ 4 pl. 🌿 Trans. = CIMIȘIR.

BĂNUȚ, bănuți, s. m. 1. Diminutiv al lui ban¹; monedă de valoare sau de dimensiune mică. ♦ (La pl.) Bani mulți. 2. Germenul oului (fecundat). 3. Plantă erbacee cu flori mici și rotunde, frumos colorate, dispuse în capitule; părăluță, bănuțel (Bellis perennis). – Ban¹ + suf. -uț.

BĂNUȚ, bănuți, s. m. 1. Diminutiv al lui ban¹; monedă de valoare sau de dimensiune mică. Iarăși începură să zuruie în pălărie bănuții de aramă și de nichel. PAS, L. I 141. Scoase punga. Se uită în ea. Ce să vază? În loc de dimon, bănuți de aur, ce luminau ca jeraticul. DELAVRANCEA, la HEM. Sclipesc în soare ca niște bănuți ie argint frunzele sălciilor aplecate pe apă. VLAHUȚĂ, O. A. II 139. ◊ Fig. Cad din frunziș, pe lespezi, bănuți lucioși de soare. LESNEA, C. D. 52. ♦ (Numai la pl.) Bani buni, bani scumpi. Ba de voie nu m-oi da, Nici povara nu mi-eți lua Că mî-am dat bănuți pe ea. TEODORESCU, P. P. 292. 2. Germenele oului fecundat. Cînd e să puie ouăle sub cloșcă, atunci mai întîi le cearcă în zarea luminii... Cele ce au «bănuț» în partea rotundă... acelea sînt bune, iară celelalte nu. MARIAN, O. II 256. 3. (Mai ales la pl.) Plantă mică, erbacee, din familia compozeelor, cu flori mici și rotunde, frumos colorate (Bellis perennis).

BĂNUȚ, bănuți, s. m. 1. Diminutiv al lui ban¹; monedă de valoare sau de dimensiune mică. ♦ (La pl.) Bani mulți, de valoare. 2. Germenul oului (fecundat). 3. Plantă erbacee cu flori mici și rotunde, frumos colorate (Bellis perennis).

BĂNUȚ ~i m. (diminutiv de la ban) 1) Germene (fecundat) al unui ou. 2) Plantă erbacee decorativă asemănătoare cu margaretele, cultivată pentru florile sale rotunde, plate, de culoare albă sau roz; părăluță. /ban + suf. ~uț

bănuț m. 1. ban mic, gologan; 2. germenul sau sămânța oului.

bănúț, m. (d. ban). Ban mic. Locu vid care formează o depresiune la fundu ouluĭ pe albuș. Pl. Părăluțe, bănuțeĭ (o plantă).

bănuț s. m., pl. bănuți

bănuț s. m., pl. bănuți

bănuț s. m., pl. bănuți

BĂNUȚ s. v. cimișir.

BĂNUȚ s. 1. bănișor. 2. v. disc embrionar. 3. (BOT.; Bellis perennis) părăluță, (reg.) bănuței (pl.), bănuțele (pl.), bumbușor, butculiță, frușiță, mărgărită, păscuță, rotoțele (pl.), scânteioară, scânteiuță, floare-frumoasă, floricele-frumoase (pl.).

BĂNUȚ s. 1. bănișor. (I-a dat și lui un ~.) 2. (BIOL.) disc embrionar, (prin Mold.) ban. (~ este o formație a embrionului.) 3. (BOT.; Bellis perennis) părăluță, (reg.) bănuței (pl.), bănuțele (pl.), bumbușor, butculiță, frușiță, mărgărită, păscuță, rotoțele (pl.), scînteioară, scînteiuță, floare-frumoasă, floricele-frumoase (pl.).

bănuț s. v. CIMIȘIR.

Bellis perennis L. Specie care înflorește în mart.-iun. Plantă de cca 10 cm înălțime, perenă, cultivată ca bienală. Frunze ovat-spatulate așezate în formă de rozetă, din mijlocul căreia pornește un peduncul ce poartă în vîrf cîte un singur capitul format din flori, cele marginale, femele, albe sau rosee, cele centrale, galbene (Pl. 12, fig. 68).