24 de definiții pentru bătătură
din care- explicative (14)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- specializate (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BĂTĂTURĂ, bătături, s. f. 1. Teren bătătorit (în fața casei); p. ext. ogradă, curte (la casele țărănești). 2. Îngroșare a pielii palmelor sau tălpilor. ◊ Expr. (Fam.) A călca (pe cineva) pe bătătură = a supăra, a enerva, a atinge (pe cineva) unde îl doare mai tare. 3. Băteală. – Lat. battitura.
bătătură2 sf [At: BĂCESCU, P., 20 / Pl: ~ri / E: nct] (Iht; reg) Lăteț.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bătătură1 sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: bate + -ătură] 1 Bătaie. 2 (Agr) Tasare a unui teren. 3 Percuție. 4 (Rar) Bătaie (41). 5 (Rar) Bătaie (36). 6 Îngroșare a pielii palmelor sau tălpilor. 7 (Fam; îe) A călca pe cineva pe ~ri A enerva (pe cineva). 8 Teren în preajma (sau mai ales în fața) casei. 9 (Pex) Curte. 10 (Pex) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 11 Melodie după care de execută bătătura1 (9). 12 (Țes) Firele care se introduc prin urzitura unei stofe, (bătându-se cu vatalele) Si: băteală, bătaie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bătătură s.f. 1 Teren bătătorit (în fața casei). ♦ Ext. (pop.) Curte (la casele țărănești). 2 Îngroșare a pielii pe degete, pe tălpi sau în palme. ◊ Expr. A călca pe cineva pe bătătură (sau pe bătături) = a atinge pe cineva unde îl doare mai tare; a supăra (foarte tare) pe cineva. 3 (țes.) Băteală, bătaie. Surtucul lui... era mai mult urzeală decît bătătură (EMIN.). 4 (pop.) Bătaie (în ușă, în fereastră etc.). 5 (pop.) Adiere. Bătătura vîntului. • pl. -i. /lat. battĭtura, -ae.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BĂTĂTURĂ (pl. -turi) sf. 1 Faptul de a bate, bătaie: auzind... bătătura în poartă, se minunară că ce poate să fie (RET.) ¶ 2 Bătaia vîntului: niște lemne legete de copaciu... lovindu-se la bătătura vîntului (SB.) ¶ 3 Loc bătătorit, îndesat, întărit prin multă călcare sau batere; în spec. locul dinaintea casei care, prin continua călcare de vite și de oameni, s’a bătut bine, așa că nu mai crește iarba pe el; pr. ext. curte, ogradă: o potecă strîmtă... străbătea de la poartă pînă în bătătura locuinței stăpînului (ODOB); se pîrpălea cu Irina la soarele care poleia bătătura lor (DLVR.) ¶ 4 Locul bătut din fața cîrciumei satului, unde se adună vara flăcăii și fetele ca să joace: aici e întîiul popas al chervanelor ce... umplu bătătura cîrciumelor (VLAH.); juca mărunt în ~, cumpănindu-se în toate părțile (SAD.) ¶ 5 Întăritură, învîrtoșare a pielei, la mîini sau la picioare, și pe spinarea animalelor de muncă sau de călărie, produsă prin batere sau frecare (🖼 413): făcîndu-mi loc printre dame... câlcînd pe bătăturile moșnegilor (NEGR.); proverb: a călca pe cineva pe bătături, a-l atinge unde e mai simțitor ¶ 6 Firul de tort ce se bate cu suveica în urzitura pînzei, numit și „băteală” (🖼 414): surtucul lui era mai mult urzeală decît ~ (EMIN.) [lat. battĭtura].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BĂTĂTURĂ, bătături, s. f. 1. Teren bătătorit (în fața casei); p. ext. (pop.) ogradă, curte (la casele țărănești). 2. Îngroșare a pielii palmelor sau tălpilor. ◊ Expr. (Fam.) A călca (pe cineva) pe bătătură = a supăra, a enerva, a atinge (pe cineva) unde îl doare mai tare. 3. Băteală. – Lat. battitura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BĂTĂTURĂ, bătături, s. f. 1. Teren bătătorit (mai ales în jurul casei) pe care nu crește iarba; p. ext. ogradă, curte. Cîteva căruțe așteptau în bătătura morii; între roțile uneia un om dormea cu fața în sus, la umbră. SADOVEANU, O. IV 431. Și mi-a plăcut în junei meu Să văd flăcăi pe bătătură, Și cobza cu isonu-n gură Să-mi zornăie zorind mereu. COȘBUC, P. I 198. 2. Îngroșare a pielii de pe mîini sau picioare, din cauza unei vătămări provocate de obiecte tari. Palmele aceste țărănești ale noastre, străpunse de pălămidă și pline de bătături, cum le vedeți, vă țin pe dumneavoastră. CREANGĂ, 156. Eu, făcindu-mi loc printre dame cam cavalerește, călcînd pe bătăturile moșnegilor care mă da la toți dracii... am alergat la celălalt capăt a galeriei. NEGRUZZI, S. I 38. ◊ Expr. A călca (pe cineva) pe bătătură (sau pe bătături) = a atinge (pe cineva) unde-1 doare mai tare. Cu stăpînirea nu e de glumă dacă o calci pe bătătură. PAS, L. I 92. 3. (În opoziție cu urzeală) Băteală. Între urzeală și bătătură Șuieră-n zbor blesteme și ură. TOMA, C. V. 311. Roata ședea în mijlocul casei, și canură toarsă nu era pentru bătătură. CREANGĂ, A. 62. Surtucul lui... era mai mult urzeală decît bătătură. EMINESCU, N. 42. 4. (Rar) Bătaie, ciocănire (în ușă, în fereastră etc.). Auzind zmeii cei din curți bătătura în poartă, se minunară. RETEGANUL, P. V 71. 4. (Rar, numai în expr.) Bătătura vîntului = bătaia vîntului. Niște lemne legate de copaci... tot bonzănea, lovindu-se la bătătura vîntului. SBIERA, P. 172.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂTĂTURĂ, bătături, s. f. 1. Teren bătătorit (în fața casei) pe care nu crește iarba; p. ext. ogradă, curte. 2. Îngroșare a pielii de pe mîini sau picioare din cauza unei frecări repetate. ◊ Expr. A călca (pe cineva) pe bătătură = a atinge (pe cineva) unde-l doare mai tare; a supăra. 3. Băteală. – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -ătură.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BĂTĂTURĂ ~i f. 1) Loc bătătorit din fața caselor (țărănești), unde nu crește iarbă; curte. 2) Porțiune de piele (pe corpul omului sau al animalelor) întărită și îngroșată sub acțiunea unor factori externi nocivi. Palme pline de ~i. ◊ A călca (pe cineva) pe ~ a atinge (pe cineva) unde-l doare; a supăra tare. 3) Firele care se introduc cu suveica prin rostul urzelii pentru a obține țesătura; băteală. ~ de lână. /<lat. battitura,
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bătătură f. 1. curte țărănească, în special partea bătătorită a curții dinaintea casei: are vite în bătătură; 2. curte pe lângă o cârciumă, unde se joacă: flăcăii joacă în bătătură; 3. firul de tort care se petrece cu ajutorul suveicii prin rostul întins pe răsboiu: bătătura e de bumbac și urzeala de in; 4. piele groasă sau carne întărită, ce se face la mâini, ori la picioare (de mult umblet sau de mult lucru): am bătături; 5. crengi uscate, căzute din arbori: o babă aduna bătături. [Lat. BATTITURA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bătătúră f. pl. urĭ (d. bat). Curte, locu din fața caseĭ, a cîrciumiĭ. Firele pe care le trece suveĭca transversal pin urzeală. Piele întărită maĭ ales la degete picĭoarelor din cauza încălțămintelor strîmte (calozitate). Acțiunea saŭ modu de a bate. halal bătătură (de ex. vorbind de baterea unuĭ fer cu ciocanu). V. batiște, băteliște, pistă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂTAIE sf. 1 Lovituri date cu mîna, cu un băț, etc. pentru a pedepsi pe cineva sau pentru a-și răzbuna asupra cuiva: i-a dat o ~ bună; i-a tras o ~; l-a luat la ~; a omorî în ~; a mînca ~; – proverb: bătaia e din raiu, sînt mulți cari nu se ’nvață minte pînă nu-i bați, bătaia e leacul cel mai bun; – cearta fără ~ n’are haz sau cearta fără ~, ca nunta fără lăutari, se zice în ironie cînd se iscă vreo ceartă între două sau mai multe persoane; – bătaia și ocara nu se ’ntorc niciodată, cel bătut rămîne cu rușinea, orice ar face; – două bătăi strică, dar două mîncări nu (strică) sau mai bine două mîncări decît o ~, a) se zice despre cel lacom la mîncare; b) se zice aceluia care, poftit la masă, răspunde că a mîncat înainte ¶ 2 Pedeapsă, urgie (cerească) ¶ 3 🎖️ Bătălie, luptă: Mihai hotărî... de a nu da bătaia în acea zi (BĂLC.); cîmp de ~, locul pe care se dă bătălia; proverb: cal de ~, a) argumentul pe care se întemeiază cineva foarte des, b) ținta tuturor glumelor, loviturilor, în spinarea căruia se descarcă toate, ceea ce se exprimă și prin gazda bătăilor ¶ 4 Lovituri date cu o unealtă pentru a prelucra ceva, pentru a scoate sau a desface ceva: bătaia porumbului, grîului ¶ 5 = BĂTĂTURĂ6; bătaia sau bătătura sînt firele bătute în urzeală (PAMF.) ¶ 6 Lovituri date în ceva (cu obiectul indirect precedat de la): auzind în puterea nopții o ~ la ușă (GN.); cu obiectul indirect precedat de în: ~ în palme; cu obiectul indirect precedat de din: ~ din picior; ~ din pinteni ¶ 7 Mișcare: ~ din aripi; ~ din buze ¶ 8 🫀 Mișcare ritmică, svîcnire: bătaia inimii, vînei, pulsului, tîmplei; ~ de inimă ¶ 9 🎖️ Împușcătură, tragere cu tunul (într’o cetate): s’au așezat tunurile la bătaia zidurilor (I.-GH.) ¶ 10 ⚔️ Distanța pe care o poate străbate glonțul, ghiuleaua, săgeata, etc.: erau departe unul de altul ca la o ~ de pușcă (VLAH.); li se arată, ca la o ~ de glonț, coperișul nou de tinichea (CAR.); fu aproape de lup de o ~ de săgeată (ISP.); de aci, pr. ext. bătaia ochilor, distanța pe care o poți străbate cu privirea: stă locului să se uite cum mă suiu, pînă cînd îi ies din bătaia ochilor (CAR.) ¶ 11 Sunetul unei tobe, unui clopot: bătaia tobei, clopotului ¶ 12 Sunetul unui ceasornic, cînd bate ceasurile: se auzea regulat ca bătăile unui ceasornic: carte–a–nu (DLVR.) ¶ 13 🌦 Suflarea vîntului: iar eu mă împiedecai și de ~ vîntului căzui în mare (DOS.); pr. ext. direcțiunea în care bate vîntul mai tare: Și l-a aruncat în sorbu mărilor, În bătaia vînturilor (TOC.) ¶ 14 Lumina soarelui, lunii, focului, etc. și pr. ext. dogoreala arșiței, flăcării: se vede apa sclipind în bătaia soarelui (BR.-VN.); în bătaia lunii... toate au înfățișarea fantastică a lucrurilor văzute ’n vis (VLAH.); înaltul mal din fața noastră e rumenit ca de bătaia unei flăcări (VLAH.); se întîlnesc în bătaia unui felinar (CAR.) ¶ 15 Lătrat: bătaia cîinilor ¶ 16 🔫 Gonirea vînatului afară din ascunzătoare, îndreptîndu-l spre pușcași ¶ 17 🐟 Bătaia peștelui, lepădarea icrelor pentru fecundare, timpul cînd peștii își leapădă icrele ¶ 18 fig. Bătaie de cap, frămîntare cu mintea, trudă pentru a pătrunde sau născoci ceva, pentru a găsi mijlocul de a săvîrși ceva greu de făcut ¶ 19 Bătaie de joc, luare în rîs, batjocură [lat. battualia].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BĂTEALĂ (pl. -eli) sf. 1 Olten. Băn. BĂTĂTURĂ6 ¶ 2 Mold. BATCĂ32 [bate].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
*pístă f., pl. e (fr. piste, d. it. pista și pesta, d. pestare, a bătături, care vine d. lat. pîstare. V. piston, pisez, păstare. Cp. cu imaș). Loc de alergat (p. caĭ și vehicule). Urma unuĭ vînat, unuĭ tîlhar. – Curat rom. bătătură. V. hățaș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bătătură s. f., g.-d. art. bătăturii; pl. bătături
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bătătură s. f., g.-d. art. bătăturii; pl. bătături
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bătătură s. f., g.-d. art. bătăturii; pl. bătături
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BĂTĂTURĂ s. v. curte, ogradă, păducel, staniște.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BĂTĂTURĂ s. 1. (MED.) clavus, (reg.) păducel, trântitură. 2. (TEXT.) băteală, (prin Mold.) bătaie. (~ la o țesătură.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BĂTĂTURĂ s. 1. (MED.) (reg.) păducel, trîntitură. (Are ~ în palmă.) 2. băteală, (prin Mold.) bătaie. (~ la o țesătură.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bătătură s. v. CURTE. OGRADĂ. PĂDUCEL. STANIȘTE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bătătură, bătături, s.f. 1. Ogradă, curte. 2. Firele rezultate din pieptănarea cânepii sau inului; băteală. – Lat. battitura (Șăineanu, DEX); din bate + suf. -ătură (Scriban, MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bătătură, bătături, s.f. – 1. Ogradă, curte. 2. Firele rezultate din pieptănarea cânepii sau inului; băteală. – Lat. battitura (Șăineanu, DEX); din bate + suf. -ătură (Scriban, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a face bătături în palmă expr. (iron.) a se masturba.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
bătătură, bătăturisubstantiv feminin
- 1. Teren bătătorit (în fața casei). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cîteva căruțe așteptau în bătătura morii; între roțile uneia un om dormea cu fața în sus, la umbră. SADOVEANU, O. IV 431. DLRLC
- Și mi-a plăcut în jurul meu Să văd flăcăi pe bătătură, Și cobza cu isonu-n gură Să-mi zornăie zorind mereu. COȘBUC, P. I 198. DLRLC
-
- 2. Îngroșare a pielii palmelor sau tălpilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Palmele aceste țărănești ale noastre, străpunse de pălămidă și pline de bătături, cum le vedeți, vă țin pe dumneavoastră. CREANGĂ, 156. DLRLC
- Eu, făcîndu-mi loc printre dame cam cavalerește, călcînd pe bătăturile moșnegilor care mă da la toți dracii... am alergat la celălalt capăt a galeriei. NEGRUZZI, S. I 38. DLRLC
- A călca (pe cineva) pe bătătură = a supăra, a enerva, a atinge (pe cineva) unde îl doare mai tare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cu stăpînirea nu e de glumă dacă o calci pe bătătură. PAS, L. I 92. DLRLC
-
-
- 3. Băteală. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: băteală
- Între urzeală și bătătură Șuieră-n zbor blesteme și ură. TOMA, C. V. 311. DLRLC
- Roata ședea în mijlocul casei, și canură toarsă nu era pentru bătătură. CREANGĂ, A. 62. DLRLC
- Surtucul lui... era mai mult urzeală decît bătătură. EMINESCU, N. 42. DLRLC
-
-
- Auzind zmeii cei din curți bătătura în poartă, se minunară. RETEGANUL, P. V 71. DLRLC
-
- Bătătura vântului = bătaia vântului. DLRLC
- Niște lemne legate de copaci... tot bonzănea, lovindu-se la bătătura vîntului. SBIERA, P. 172. DLRLC
-
etimologie:
- battitura DEX '09 DEX '98