CARTONAȘ, cartonașe, s. n. Diminutiv al lui carton¹ (1). – Carton¹ + suf. -aș.

cartonaș sn [At: SADOVEANU, P. S. 193 / Pl: ~e / E: carton + -aș] 1 (Dep) Carton¹ (1) de calitate inferioară. 2-3 (Șhp) Bucată de carton¹ (1) (de dimensiuni mici). 4-5 (Spt; îs) ~ galben, roșu Cartonaș (2) dreptunghiular arătat de arbitru pentru a avertiza sau a exclude din joc un jucător care a comis o greșeală.

CARTONAȘ, cartonașe, s. n. Diminutiv al lui carton¹ (1). – Carton¹ + suf. -aș.

CARTONAȘ, cartonașe, s. n. Diminutiv al lui carton (1). Căpitanul abia a putut să dovedească cu scrisul adreselor pe cartonașele cernite. SADOVEANU, P. S. 193.

CARTONAȘ, cartonașe, s. n. Diminutiv al lui carton¹.

cartonaș s. n., pl. cartonașe

cartonaș s. n., pl. cartonașe

cartonaș s. n., pl. cartonașe

cartonaș galben expr. 1. (în fotbal) ultimul avertisment dat de arbitru unui jucător pentru o abatere gravă de la regulamentul de joc. 2. (pub.) sancționarea unui act politic reprobabil de către o organizație sau de către opinia publică.^[1]

cartonaș roșu expr. 1. (în fotbal) eliminarea din joc, de către arbitru, a unui jucător pentru abateri deosebit de grave de la regulament. 2. (pub.) pedepsirea de către o organizație sau de către comunitate a unor acțiuni incorecte, imorale etc.^[1]