clișeu sn [At: GHEREA, ST. CR. III, 62 / Pl: ~ee, ~ri / E: fr cliché] 1 Imagine fotografică negativă (pe peliculă de film sau pe sticlă) obținută în camera obscură, după care se face reproducerea fotografică. 2-3 (Pex) Placă sau film fotografic impresionat, developat și fixat. 4 (Tip) Planșă de lemn, metal etc. pe care s-a gravat sau s-a reprodus o imagine, spre a fi imprimată. 5 (Fig) Formulă stilistică, expresie etc. banalizată din cauza repetării excesive Si: șablon.

CLIȘEU, clișee, s. n. 1. Imagine fotografică negativă (pe peliculă de film sau pe sticlă) obținută în camera obscură și după care se face reproducerea fotografică; p. ext. placă sau film fotografic impresionat, developat și fixat. 2. (Tipogr.) Planșă de metal sau de lemn pe care s-a reprodus sau s-a săpat în relief o imagine spre a fi imprimată. 3. Fig. Frază stereotipă, banală, spusă de toată lumea în împrejurări analoage. Același clișeu pentru oricine. V. PETRESCU, C. V. 258. Cînd frazele [esteticianului metafizic] se tipăresc, atunci oricine vede că nu-s decît un clișeu, menit... să împiedice libera dezvoltare a analizei. GHEREA, ST. CR. III 62.

CLIȘEU s.n. 1. Placă (film) fotografică impresionată de lumină, care constituie proba negativă a unei fotografii. 2. Planșă care conține copia unui text sau a unei figuri și care servește pentru imprimare. 3. (Fig.) Frază banală, expresie stereotipă, folosită în anumite ocazii; temă, motiv, viziune estetică uzată în urma unei frecvente întrebuințări; șablon. [Pl. -șee (pron. -șe-e). / < fr. cliché].

CLIȘEU s. n. 1. placă (film) fotografică impresionată de lumină, proba negativă a unei fotografii. 2. planșă, copia unui text, a unei figuri pentru imprimare. 3. (fig.) frază banală, expresie stereotipă; șablon. (< fr. cliché)

CLIȘEU ~e n. 1) Imagine fotografică negativă. 2) tipogr. Placă pe care s-a reprodus un relief sau s-a gravat o imagine pentru a fi imprimată. ~ de zinc. 3) fig. Expresie stereotipă și banală utilizată frecvent; șablon. /<fr. cliché

clișeu n. 1. planșă tipografică cu caractere imobile; 2. probă fotografică fixată pe o placă de sticlă; 3. fig. frază de-a gata ce se repetă (= fr. cliché).

*clișéŭ n., pl. ee saŭ eĭe (fr. cliché). Placă tipografică obținută pin clișaj, placă sterotipă. Pĭesă de metal (saŭ și de lemn) pe care e gravată o figură și care, pin impresiune, reproduce acea figură. Proba negativă (obținută pin camera obscură) la fotografie. Fig. Loc comun, banalitate repetată: a vorbi după clișeu demagogic. V. pareatcă, tipic.

clișeu s. n., art. clișeul; pl. clișee

clișeu s. n., art. clișeul; pl. clișee

clișeu s. n., art. clișeul; pl. clișee

clișeu, pl. clișee

clișeu, -șee.

CLIȘEU s. (LIT.) loc comun, (fig.) șablon, tipar. (Un scriitor care folosește multe ~ee.)

CLIȘEU s. (LIT.) loc comun, (fig.) sablon, tipar. (Un scriitor care folosește multe ~.)

clișeu (clișee), s. n. – 1. Imagine fotografică negativă. – 2. Expresie banalizată, șablon. Fr. cliché. – Der. clișa, vb.

clișeu, clișee s. n. (glum.) trup de femeie.