9 definiții pentru codire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CODIRE s. f. (Fam.) Acțiunea de a se codi; ezitare, șovăială, codeală. – V. codi.
codire sf [At: LIUBA – IANA, M. 114 / Pl: ~ri / E: codi] 1 Tundere a lânii de pe coada (1) și picioarele oilor la fătare și în perioada alăptării Si: codit1 (1). 2 Șovăire Si: codit1 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CODIRE s. f. Acțiunea de a se codi; ezitare, șovăială, codeală. – V. codi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CODIRE, codiri, s. f. Șovăială, ezitare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
codire (fam.) s. f., g.-d. art. codirii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
codire (fam.) s. f., g.-d. art. codirii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
codire s. f., g.-d. art. codirii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CODIRE s. v. ezitare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CODIRE s. codeală, ezitare, fluctuație, îndoială, nehotărîre, pregetare, șovăială, șovăire, (livr.) indecizie, (pop.) preget, (fig.) oscilare, oscilație. (~ lui era justificată.) erată
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
codire, codirisubstantiv feminin
etimologie:
- codi DEX '98 DEX '09