7 definiții pentru coleric (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COLERIC, -Ă, colerici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care se înfurie ușor, care are izbucniri de mânie. – Din fr. colérique.

COLERIC, -Ă, colerici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care se înfurie ușor, care are izbucniri de mânie. – Din fr. colérique.

coleric, ~ă smf, a [At: DN2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr colérique] 1-2 (Persoană) care se înfurie ușor.

COLERIC, -Ă adj., s. m. f. (om, temperament) irascibil, nervos, cu izbucniri de mânie. (< fr. colérique)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

coleric (impulsiv) adj. m., s. m., pl. colerici; adj. f., s. f. colerică, pl. colerice

coleric adj. m., s. m., pl. colerici; adj. f., s. f. colerică, pl. colerice

coleric adj. m., s. m., pl. colerici; f. sg. colerică, pl. colerice

Intrare: coleric (s.m.)
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coleric
  • colericul
  • colericu‑
plural
  • colerici
  • colericii
genitiv-dativ singular
  • coleric
  • colericului
plural
  • colerici
  • colericilor
vocativ singular
  • colericule
  • colerice
plural
  • colericilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

coleric, colericisubstantiv masculin
colerică, colericesubstantiv feminin
coleric, colericăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.