6 definiții pentru complimentare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMPLIMENTARE, complimentări, s. f. Acțiunea de a complimenta și rezultatul ei. – V. complimenta.

COMPLIMENTARE, complimentări, s. f. Acțiunea de a complimenta și rezultatul ei. – V. complimenta.

complimentare sf [At: DA / Pl: ~tări / E: complimenta] 1 Felicitare adresată cuiva Si: complimentat1 (1). 2 Salut adresat cuiva Si: complimentat1 (2). 3 Reverențe făcute în fața cuiva Si: complimentat1 (3).

COMPLIMENTARE s.f. Acțiunea de a complimenta și rezultatul ei. [< complimenta].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

complimentare s. f., pl. complimentări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMPLIMENTARE s. flatare, măgulire. (~ orgoliului cuiva.)

COMPLIMENTARE s. flatare, măgulire. (~ orgoliului cuiva.)

Intrare: complimentare
complimentare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • complimentare
  • complimentarea
plural
  • complimentări
  • complimentările
genitiv-dativ singular
  • complimentări
  • complimentării
plural
  • complimentări
  • complimentărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

complimentare, complimentărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi complimenta DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.