15 definiții pentru constrânge

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONSTRÂNGE, constrâng, vb. III. Tranz. A sili pe cineva să facă un lucru; a forța, a obliga; a soma. [Perf. s. constrânsei, part. constrâns] – Con1- + strânge (după fr. contraindre). Cf. lat. constringere.

constrânge vt [At: C. PETRESCU, C. V. 339 / Pzi: constrâng / E: con1- + strânge (după fr contraindre)] 1 A sili pe cineva să facă un lucru pe care nu l-ar face de bunăvoie Si: a forța, a obliga. 2 (Jur) A obliga prin lege.

CONSTRÂNGE, constrâng, vb. III. Tranz. A sili pe cineva să facă un lucru pe care nu l-ar face de bunăvoie; a forța, a obliga; a soma. [Perf. s. constrânsei, part. constrâns] – Con1- + strânge (după fr. contraindre). Cf. lat. constringere.

CONSTRÂNGE vb. III. tr. A sili, a obliga (pe cineva) să facă ceva; a forța. [P.i. constrîng, perf. s. -strînsei, part. -strîns. / < con- + strînge, după lat. constringere, fr. contraindre].

CONSTRÂNGE vb. tr. a sili, a obliga (pe cineva) să facă ceva; a forța. (< lat. constringere, după fr. contraindre)

A CONSTRÂNGE constrâng tranz. (persoane) A pune cu forța să facă ceva; a sili; a obliga; a forța; a impune. /con- + a strânge

constrânge v. 1. a sili pe cineva a face ceva; 2. a îndatora pe cale juridică.

CONSTRÎNGE, constrîng, vb. III. Tranz. A sili pe cineva să facă un lucru pe care nu l-ar face de bunăvoie; a forța. Nu vrei să scrii articolul? Haide, admit! Nu te constrîng. C. PETRESCU, C. V. 339. – Forme gramaticale: perf. s. constrînsei, part. constrîns.

*constrîng, -strîns, a -strînge v. tr. (lat. constringere, fr. contraindre). Silesc, forțez, fac să facă ce vreaŭ eŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

constrânge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. constrâng, 3 sg. constrânge, perf. s. 1 sg. constrânsei, 1 pl. constrânserăm, m.m.c.p. 1 pl. constrânseserăm; conj. prez. 1 sg. să constrâng, 3 să constrângă; ger. constrângând; part. constrâns

constrânge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. constrâng; part. constrâns

constrânge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. constrâng

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONSTRÂNGE vb. 1. a face, a forța, a obliga, a sili, (livr.) a soma, a violenta, (pop.) silnici, (înv. și reg.) a strânge, (prin Ban.) a tipi, (înv.) a asupri, a îndemna, a necesita, a pripi, a silui, a strâmtora, (fig.) a presa. (L-a ~ să vorbească.) 2. v. nevoi. 3. v. supune. 4. a condamna, a forța, a obliga, a sili, (pop.) a osândi. (M-a ~ la inactivitate.) 5. v. reduce.

CONSTRÎNGE vb. 1. a face, a forța, a obliga, a sili, (livr.) a soma, a violenta, (pop.) silnici, (înv. și reg.) a strînge, (prin Ban.) a țipi, (înv.) a asupri, a îndemna, a necesita, a pripi, a silui, a strîmtora, (fig.) a presa. (L-a ~ să vorbească.) 2. a forța, a nevoi, a obliga, a sili. (Este ~ să...) 3. a forța, a obliga, a sili, a supune. (A fost ~ ani întregi la un regim alimentar sever.) 4. a condamna, a forța, a obliga, a sili, (pop.) a osîndi. (M-a ~ la inactivitate.) 5. a obliga, a reduce, a sili. (L-a ~ la tăcere.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Kein Menseh muß müssen (germ. „Nici un om nu trebuie să trebuie” – e traducerea literală. Dar sensul este că: nici un om nu trebuie constrîns să îndeplinească ceva). Cuvinte celebre ale lui Lessing din piesa Nathan înțeleptul (act. I, sc. 3). Eroul titular le adresează dervișului, cînd acesta îi spune că poate fi nevoit să-și joace rolul de călugăr. „Nevoit? – întreabă Nathan. – Nu-i om să poată fi silit să vrea!” Vorbele lui Lessing sînt citate spre a arăta că omul e singurul stăpîn al voinței și al actelor sale. LIT.

Intrare: constrânge
verb (VT622)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • constrânge
  • constrângere
  • constrâns
  • constrânsu‑
  • constrângând
  • constrângându‑
singular plural
  • constrânge
  • constrângeți
  • constrângeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • constrâng
(să)
  • constrâng
  • constrângeam
  • constrânsei
  • constrânsesem
a II-a (tu)
  • constrângi
(să)
  • constrângi
  • constrângeai
  • constrânseși
  • constrânseseși
a III-a (el, ea)
  • constrânge
(să)
  • constrângă
  • constrângea
  • constrânse
  • constrânsese
plural I (noi)
  • constrângem
(să)
  • constrângem
  • constrângeam
  • constrânserăm
  • constrânseserăm
  • constrânsesem
a II-a (voi)
  • constrângeți
(să)
  • constrângeți
  • constrângeați
  • constrânserăți
  • constrânseserăți
  • constrânseseți
a III-a (ei, ele)
  • constrâng
(să)
  • constrângă
  • constrângeau
  • constrânseră
  • constrânseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

constrânge, constrângverb

  • 1. A sili pe cineva să facă un lucru. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Nu vrei să scrii articolul? Haide, admit! Nu te constrîng. C. PETRESCU, C. V. 339. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.