12 definiții pentru sativum
din care- explicative (7)
- morfologice (1)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
coriandru sm [At: BIBLIA (1688) / V: coli~, ~and, ~dră sf culeandră, sf (înv) coliandres, comi~ / Pl: ~ri / E: ngr χορίανδρου] Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe sau roz, miros pătrunzător și fructe în formă de globulețe, bogate în uleiuri eterice, folosite în industria farmaceutică, a parfumurilor sau drept condiment Si: chimen, iarbă pucioasă (Coriandrum sativum).
creson sn [At: PANȚU, PL.2 / Pl: ~oane / E: fr cresson] (Bot) 1 Plantă erbacee leguminoasă anuală din familia cruciferelor, cu flori albe mici, cultivată pentru frunzele ei folosite ca salată sau condimente Si: hreniță (Lepidium sativum). 2 Bruncuț (Isatis tinctoria). 3 Cardamă (Lepidium sativum). 4 Năsturel (Nasturtium officinale).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
usturoi, ~oaie [At: (a. 1600-1630) CUV. D. BĂTR. I, 308 / V: (îrg) ~unoi a, s, (îvr) ostor~ sm / Pl: ~, ~oaie / E: ustura + -oi] 1 a (Înv) Usturător (1). 2 a (Trs; Mol; d. condimente, mirosuri etc.) Pișcător. 3 a (Bot; îs) Bureți ~ Bureți iuți (Lactarius piper atus). 4 sm (Bot; șîs ~ de primăvară, ~de vară, ~ de toamnă, ~ de iarnă) Plantă erbacee din familia liliaceelor, legumicolă, cu gust și miros caracteristic, cu frunze lanceolate, al cărei bulb, format din mai mulți bulbi mai mici de formă lunguiață, cu gust usturător, este bogat în substanțe nutritive și vitamine Si: ai, baib, ceapă-albă, pur1, scăloi (Allium sativum). 5 sm (Prc) Bulb de usturoi (4). 6 sm (Prc) Cățel din bulbul usturoiului (4). 7 sm (Bot; reg; îs) ~ sălbatic, – de sămulastră Ceapa-ciorii (Allium vineale). 8 sm (În practicile bazate pe superstiții; îs) ~ păzit Căpățână de usturoi (4) pe care flăcăii îl păzesc în noaptea de Sfântul Andrei și despre care se crede că este bun de leac. 9 sm (Îe) (Parcă) nici ~ n-a mâncat, nici gura nu-i miroase (sau nu-i pute) Se face că nu știe nimic despre ceva la care a participat Vz a mirosi. 10 sm (Îae) Nu se rușinează de o faptă a sa Vz a mirosi. 11 sm (Rar; îe) A-i puți gura a ~ (cuiva) A spune minciuni. 12 sm (Bot; reg; îc) ~-de-Iac Iarbă usturoasă (Teucrium scordium). 13 sm (Bot; reg; îc) ~-turcesc Păducherniță (Lepidium ruderale). 14 sm (Bot; reg; îc) ~-mirositor Dumbravnic (Melittis melissophylum). 15 sm (Bot; reg; îc) ~ul-cioarii Numele unei plante nedefinite mai îndeaproape, probabil ceapa-ciorii (Muscari comosum). 16 sm (Bot; reg; șîc ~ul-ursului) Leurdă (Allium ursinum). 17 sm (Bot; șîc ~ sălbatic) Pur1 (Allium rotundum). 18 sm (Bot; șîc ~-de-pădure) Aiul șarpelui (Allium scorodoprasum). 19 sm (Bot) Leurdă (Allium montanum). 20 sm (Bot) Ai de munte (Allium victorialis). 21 sm (Bot) Ai sălbatic (Allium oieraceum). 22 sf (Bot; reg) Usturoiță (1) (Alliaria officinalis). 23 sm (Bot; reg) Hrean (1) (Armoracia rusticana). 24 sm (Bot; sst) Mei (Panicum miliaceum). 25 smf (Reg; îf ustunoi, ustunoaie) Puroi. 26 sf (Într-un descântec, îf ustunoaie) Usturime (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CORIANDRU, coriandri, s. m. Plantă erbacee anuală din familia umbeliferelor, cu flori albe sau roz, cu miros pătrunzator și fructe în formă de globulețe, bogate în uleiuri eterice, fapt pentru care semințele uscate se întrebuințează în industria farmaceutică, a parfumurilor sau drept condiment (Coriandrum sativum). [Pr.: -ri-an-] – Din ngr. koríandron.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CRESON s. n. Plantă erbacee legumicolă anuală din familia cruciferelor, cu flori albe mici, cultivată pentru frunzele ei întrebuințate ca salată sau condiment; hreniță (Lepidium sativum). – Din fr. cresson.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
USTUROI, usturoi, s. m. Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu gust și miros caracteristic, cu frunze lanceolate, al cărei bulb, format din mai mulți bulbi mici de formă lunguiață, are gust usturător, este bogat în substanțe nutritive și comestibil; ai4 (Allium sativum). ♦ Compus: usturoi-sălbatic = samuraslă. ♦ P. restr. Bulbul acestei plante; cățel din bulbul acestei plante. – Ustura + suf. -oi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
HRENIȚĂ, hrenițe, s. f. 1. Plantă erbacee, aspră la pipăit, cu frunze cu lobi dințați și cu flori mici, albe (Lepidium campestre). 2. Plantă erbacee cu flori albe, mici, ale cărei frunze se întrebuințează ca salată; creson (Lepidium sativum). [Acc. și: hreniță] – Hrean + suf. -iță.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
usturoi s. m., art. usturoiul
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CORIANDRU s. (BOT.; Coriandrum sativum) (reg.) chimen, puciognă, buruiană-pucioasă, piper-alb.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CRESON s. (BOT.; Lepidium sativum) hreniță, (rar) caprilemă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HRENIȚĂ s. (BOT.) 1. (Lepidium campestre) (reg.) urda-vacii. 2. (Lepidium sativum) creson, (rar) caprilemă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
USTUROI s. (BOT.) 1. (Allium sativum) (Transilv.) ai. 2. usturoi sălbatic (Allium vineale) = pur, (reg.) samuraslă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni