O definiție pentru cornurel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cornurel sn [At: JARNÎK-BÎRSEANU, D. 295 / Pl: ~e / E: corn1 + -urel] 1-60 (Șhp) Cornișor1 (1-60).
Intrare: cornurel
cornurel substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||