COSMETIC, -Ă, cosmetici, -ce, adj., s. n., s. f. I. 1. Adj. Care servește la îngrijirea pielii și a părului. 2. S. n. Cremă sau loțiune care servește la îngrijirea pielii și a părului. II. 1. S. f. Arta de a îngriji în mod igienic tenul, folosind metode și preparate adecvate; meseria cosmeticianului. ♦ Ramură a industriei chimico-farmaceutice care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I 2). 2. Adj. Care ține de cosmetică (II 1), privitor la cosmetică. Laborator cosmetic. – Din fr. cosmétique.

cosmetic, ~ă a [At: BIANU, D. S. / A: (înv) ~metic / V: ~cozm~ / Pl: ~ici, ~ice, (înv) ~uri / E: fr cosmétique] 1-2 sn, a (Substanță) care servește la îngrijirea și înfrumusețarea pielii, a părului. 3 sf Artă a îngrijirii igienice a pielii și a părului, folosind cosmetice (1). 4 sf Profesiune a cosmeticianului. 5 sf Ramură a industriei chimico-farmaceutice care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (1). 6-8 a Referitor la cosmetică (3-5). 9-11 a Care aparține cosmeticii (3-5).

COSMETIC, -Ă, cosmetici, -ce, adj., subst. I. 1. Adj. Care servește la îngrijirea feței sau a părului. 2. S. n. Cremă sau loțiune care servește la îngrijirea feței sau a părului. II. 1. S. f. Arta de a îngriji în mod igienic tenul, întrebuințând metode și preparate adecvate; profesiunea cosmeticianului. ♦ Ramură a industriei chimico-farmaceutice care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I 2). 2. Adj. Care ține de cosmetică (II 1), privitor la cosmetică. Laborator cosmetic. – Din fr. cosmétique.

COSMETIC¹, cosmetice, s. n. (Învechit) Substanță (cremă, loțiune etc.) întrebuințată pentru îngrijirea pielii sau a părului. Colțul părului sclivisit de cosmetic... lucea pe fruntea sa mică. DELAVRANCEA, S. 131. – Pl. și: (rar) cosmeticuri (SADOVEANU, P. S. 175).

COSMETIC, -Ă adj., s.n. (Alifie, loțiune) care servește pentru îngrijirea pielii sau a părului. ♦ Privitor la cosmetică. [< fr. cosmétique, cf. gr. kosmetikos].

COSMETIC, -Ă I. adj., s. n. (alifie, loțiune) pentru îngrijirea pielii sau a părului. ◊ (produs) pentru lustruirea autoturismelor. II. adj. 1. referitor la cosmetică. 2. (fig.; despre îmbunătățiri, operațiuni) de suprafață, care nu vizează fondul. III. s. f. 1. arta îngrijirii tenului prin metode și preparate speciale. 2. ramură industrială care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I). (< fr. cosmétique, gr. kosmetikos, /III/ kosmetike)

cosmetic a. propriu a înfrumuseța pielea, a da lustru părului. ║ n. un cosmetic.

*cozmétic, -ă adj. (vgr. kosmetikós, d. kósmos, podoabă, lume). Care servește la înfrumusețat pelea, dințiĭ și păru, ca pomadele, parfumurile, sulimanurile, pudra, prafurile saŭ pasta de dințĭ, săpunu ș. a. S. n., pl. e. Un cozmetic. – Fals cozmetíc (fr. cosmétique). Vulg. smintic.

cosmetic s. n., pl. cosmetice

cosmetice (produse) s. n. pl.

!cosmetice (produse) s. n. pl.

COSMETICE s. (pl.) v. fard.