opțiuni
  • info

9 definiții pentru culanță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CULANȚĂ s. f. Însușirea de a fi culant; atitudine, comportare culantă. – Cf. germ. Kulanz.

CULANȚĂ s. f. Însușirea de a fi culant; atitudine, comportare culantă. – Cf. germ. Kulanz.

culanță sf [At: DEX2 / Pl: ~țe / E: ger Kulanz] Comportare culantă (2).

CULANȚĂ s.f. Indulgență, amabilitate; mărinimie. [Cf. germ. Kulanz].

CULANȚĂ s. f. însușirea de a fi culant; atitudine, comportare culantă. (< germ. Kulanz)

*culánță f., pl. e (d. culant). Calitatea de a fi culant.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

culanță s. f., g.-d. art. culanței

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CULANȚĂ s. v. dărnicie.

CULANȚĂ s. dărnicie, generozitate, mărinimie, (livr.) liberalitate, munificență, (înv.) filotimie, magnanimitate, marinimozitate, mărime, (fam.) galantonie, (fig.) larghețe. (Un om de o ~ rară.)

Culanță ≠ avariție

Intrare: culanță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • culanță
  • culanța
plural — —
genitiv-dativ singular
  • culanțe
  • culanței
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

culanțăsubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.