4 definiții pentru culegău
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
culegău sn [At: MOLIN, V. T. 29 / Pl: ~gaie / E: culege + -ău] (Tip) Culegar.
culegău n. numit obișnuit vingălac.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CULEGĂU s. v. culegar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CULEGĂU s. (TIPOGR.) culegar, vingalac, (rar) colțar, compozitor.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: culegău
culegău substantiv neutru
| substantiv neutru (N57) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)