5 definiții pentru culmiță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CULMIȚĂ, culmițe, s. f. Diminutiv al lui culme (1). – Culme + suf. -iță.
CULMIȚĂ, culmițe, s. f. Diminutiv al lui culme (1). – Culme + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
culmiță sf [At: TEODORESCU, P. P. 614 / Pl: ~țe / E: culme + -iță] 1-2 (Șhp) Culme (1) (mică) Si: culmuliță.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
culmiță s. f., g.-d. art. culmiței; pl. culmițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
culmiță s. f., g.-d. art. culmiței; pl. culmițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
culmiță s. f., g.-d. art. culmiței; pl. culmițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: culmiță
culmiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
culmiță, culmițesubstantiv feminin
etimologie:
- Culme + -iță. DEX '98 DEX '09