O definiție pentru cunoscut (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cunoscut1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. 96 / Pl: ~uri / E: cunoaște] 1-2 Cunoaștere (1-2). 3 (Înv) Apreciere. 4 Cunoaștere (5). 5 (Înv) Aflare. 6 Remarcare. 7 (Înv) Deducere. 8 Cunoaștere (9). 9 (Înv) Simțire. 10-16 Cunoaștere (11-17). 17 Identificare. 18-21 Cunoaștere (19-22). 22 (Înv) Revedere. 23-25 Cunoaștere (24- 26). 26 (Înv) Descoperire. 27-29 Cunoaștere (28-30) 30 Asigurare. 31 Atestare. 32 Considerare. 33 Cunoaștere (34). 34 Răsplătire. 35 Datorare. 36-38 Cunoaștere (37-39). 39 (Înv) Recunoștință. corectat(ă)
Intrare: cunoscut (s.n.)
cunoscut3 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |