CUPRINDE, cuprind, vb. III. I. Tranz. 1. A prinde, a apuca ceva de jur-împrejur cu mâinile sau cu brațele. ♦ Tranz. și refl. recipr. A (se) îmbrățișa. ♦ (Înv.) A lua prizonier; a captura. 2. Fig. A îmbrățișa cu privirea; a vedea; a înțelege, a cunoaște. ♦ A închide în sine; a îngloba. 3. (Despre o haină) A fi potrivită pentru corpul cuiva. 4. (Reg.) A bara, a bloca, a închide un drum. I-a cuprins calea. II. 1. Tranz. A acoperi din toate părțile; a învălui. 2. Tranz. A pune stăpânire; a cuceri. ♦ Fig. (Despre idei, mișcări sociale) A pătrunde în...; a atrage. ♦ Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A apuca, a stăpâni. 3. Refl. (Pop.) A-și mări averea; a se îmbogăți. III. Tranz. 1. (Despre corpuri) A umple un spațiu cu volumul sau cu dimensiunile sale; a ocupa. 2. (Despre numere) A include, a conține în valoarea, în mărimea pe care o reprezintă. Numărul patru cuprinde de două ori numărul doi. ♦ Refl. A intra de un anumit număr de ori în alt număr. Numărul doi se cuprinde de două ori în numărul patru. ♦ (Despre texte) A fi alcătuit din..., a îngloba în structura sa...; a avea în compoziția sa... ♦ (Refl.) (Despre epoci istorice sau geologice) A se întinde pe o perioadă de... [Perf. s. cuprinsei, part. cuprins. – Var.: coprinde vb. III] – Lat. comprendere (= comprehendere).

cuprinde [At: PRAV. 146 / V: cop~ / Pzi: cuprind și (îvr) cuprinz / E: ml comprendere] 1-2 vt A pune stăpânire, prin manifestarea puterii și a voinței, pe ceva sau cineva. 3-4 vt A apuca ceva de jur-împrejur cu mâinile sau cu brațele. 5-6 vtr A (se) îmbrățișa. 7 vt (Trs; fig) A primi bine un oaspete. 8-9 vtrr (Înv) A (se) uni într-un tot Si: a (se) îngloba. 10 vt (Pop; d. plante) A prinde rădăcini. 11 vt (Complementul e o persoană sau o armată; complinit uneori prin din sau de toate părțile) A înconjura cu scopul de a prinde. 12 vt (Înv) A lua prizonier. 13 vt (Înv) A prinde. 14 vt (Înv) A ocupa o țară, o cetate Si: a cotropi, a supune. 15 vt (Înv) A se face stăpân peste ceva. 16 vt A închide dintr-o parte o trecătoare, un drum, un loc. 17 vt A tăia calea cuiva. 18 vt (Trs) A sechestra. 19 vt(a) A stăpâni. 20 (Complementul e omul; subiectul e reprezentat de diferite manifestări fizice sau psihice) A pune stăpânire. 21 vt (Construit uneori cu dativul persoanei interesate) A dobândi. 22-23 vt (Înv) A avea sau a atrage de partea sa pe cineva (prin mită, farmec personal etc.). 24 vt (D. promisiuni; înv) A primi. 25 vrp (D. bani; înv) A se încasa. 26 vr A se îmbogăți. 27 vr (Înv) A se ajunge. 28 vtrp (Înv; îe) A ~ cu ajutorul A ajuta. 29 vt (Complinit prin „cu auzul”) A auzi. 30 vt (Complinit prin „cu ochii”) A vedea. 31 vt (Complinit prin „cu mintea”) A înțelege. 32 vtrp A socoti împreună mai multe sume Si: a cumula. 33 vtrp A considera împreună mai multe lucruri, fapte sau împrejurări. 34 vt A rezuma. 35 vtrp (Înv; nob) A învăța. 36 vt (D. conținut, dimensiune, întindere) A acoperi. 36^[1] vt (D. corpuri) A ocupa. 37 vt (Înv) A acoperi suprafața exterioară a unui lucru cu un strat. 38 vt (D. foc, ceață, praf, nori, întuneric) A învălui din toate părțile Si: a acoperi, a copleși, a covârși, a înveli. 39 vt (D. o haină) A fi potrivită pentru corpul cuiva. 40 vt (D. zăpadă, iarnă etc.; complementul e omul) A surprinde. 41 vt (Reg) A bloca un drum. 42 vt (D. bani) A acoperi o cheltuială, o datorie. 43 vt (Înv) A se urca la suma de... 44 vt A conține. 45 vt (Mat; d. numere) A include în mărimea pe care o reprezintă. 46 vt (Înv; d. conținutul unei cărți, d. o lege, o epocă; complinit uneori prin „în sine”) A conține. 47 vt (Înv; construit cu prep „pentru”) A fi vorba despre... 48 vt (Înv) A descrie. 49-50 vtr (Înv; în legătură cu documente, hrisoave etc.) A (se) specifica. 51 vt (D. epoci istorice sau geologice) A se întinde pe o perioadă de... 52 vt (D. idei, mișcări sociale) A pătrunde. 53 vt (D. idei, mișcări sociale) A atrage. corectat(ă)

CUPRINDE, cuprind, vb. III. I. Tranz. 1. A prinde, a apuca ceva de jur împrejur cu mâinile sau cu brațele. ♦ Tranz. și refl. recipr. A (se) îmbrățișa. ♦ (Înv.) A lua prizonier; a captura. 2. Fig. A îmbrățișa cu privirea; a vedea; a înțelege, a cunoaște. ♦ A închide în sine; a îngloba. 3. (Despre o haină) A fi potrivită pentru corpul cuiva. 4. (Reg.) A bara, a bloca, a închide un drum. I-a cuprins calea. II. 1. Tranz. (Și fig.) A acoperi din toate părțile; a învălui. 2. Tranz. A pune stăpânire; a cuceri. ♦ Fig. (Despre idei, mișcări sociale) A pătrunde în...; a atrage. ♦ Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A apuca, a stăpâni. 3. Refl. A-și mări averea; a se îmbogăți. III. Tranz. 1. (Despre corpuri) A umple un spațiu cu volumul sau cu dimensiunile sale; a ocupa. 2. (Despre numere) A include, a conține în valoarea, în mărimea pe care o reprezintă. Numărul patru cuprinde de două ori numărul doi. ♦ Refl. A intra de... ori (în alt număr). Numărul doi se cuprinde de două ori în numărul patru. ♦ (Despre texte) A fi alcătuit din..., a îngloba în structura sa...; a avea în compoziția sa... ♦ (Despre epoci istorice sau geologice) A se întinde pe o perioadă de... [Perf. s. cuprinsei, part. cuprins. – Var.: coprinde vb. III] – Lat. comprendere (= comprehendere).

CUPRINDE, cuprind, vb. III I. 1. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. «cu» sau «în») A prinde ceva apucînd de jur împrejur, pe toată grosimea, cu mîinile sau cu brațele. Se răsucește pe genunchii lui, îi cuprinde obrazul în palme și îl privește în ochi. C. PETRESCU, A. 297. Cînd voia, așa se lățea de tare, de cuprindea pămîntul în brațe. CREANGĂ, P. 245. ♦ (Cu privire la persoane) A strînge în brațe în semn de afecțiune, a îmbrățișa. Grigore Oanea a venit lîngă mine, cuprinzîndu-mă cu dreapta de după umăr. SADOVEANU, N. F. 39. Încearcă să ne cuprindă pe toți la pieptul lui. SAHIA, N. 52. Se alipi de bătrînă; o cuprinse pe după gît cu brațele ei. DELAVRANCEA, S. 16. Tată-său cuprinzîndu-l în brațe, îl sărută. CREANGĂ, P. 198. Nu zi ba de te-oi cuprinde. O. I. 209. ◊ Refl. reciproc Tainic se-ntîlnește în prag, Dor cu dor să se cuprindă, Drag cu drag. COȘBUC, P. I 49. ♦ (Învechit și arhaizant) A prinde, a captura (prin învăluire). L-au cuprins slujitorii și l-au dus. SADOVEANU, D. P. 32. 2. A îmbrățișa cu privirea, a vedea. Pretutindeni, cît cuprindeau ochii, abureau șesurile, dealurile, văile. CAMILAR, TEM. 7. Bieți ochi, slabi și numai doi, Puține zări cuprind. COȘBUC, P. I 232. Atîția zmei veniră, încît nu i-ar fi putut nimeni cuprinde cu ochii. RETEGANUL, P. II 53 ♦ A închide în sine, a îngloba. Mîna care au dorit sceptrul universului și gînduri Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scînduri. EMINESCU, O. I 134. 3. (Popular, despre o haină) A fi destul de larg pentru cineva. Nu-l mai cuprinde sumanul. 4. (Popular; cu privire la drumuri) A închide, a tăia; a bara, a bloca. Înainte i-o ieșit... năfrămi înainte i-o întins, calea i-o coprins. ȘEZ, I. 177. ◊ Absol. Iute la pîndă, la țiitori! Cuprindeți bine din muche-n vale! La ODOBESCU, S. III 88. II. 1. Tranz. A acoperi, a învălui în întregime, a încinge. Focul mă cuprinde, Carnea mi-o aprinde. ALECSANDRI, P. P. 118. (Cu pronunțare regională) Un nor de colb îi cuprinsă. EMINESCU, N. 15. ◊ (Poetic) O! vin pe marea ce-o cuprinde Un cer înalt de stele plin, Și vîntul serii va întinde A luntrei pînză în senin. EMINESCU, O. IV 540. Pe cînd era în pădure la vînat, l-a cuprins un întuneric de nu știa el încotro s-apuce. ȘEZ. I 225. 2. Tranz. A pune stăpînire; a cuceri. S-o sorbi pînă-n străfunduri, să o cuprinzi întreagă Această sevă tare, țîșnită din ogor. DEȘLIU, G. 7. Nilul mișcă valuri blonde pe cîmpii cuprinși de maur. EMINESCU, O. I 43. ♦ (Despre idei, concepții, mișcări sociale) A se întinde, a pătrunde în..., a atrage, a cuceri. Revoluția democratică cuprinde poporul întreg. ♦ Fig. (Despre stări fizice sau psihice) A prinde, a apuca, a stăpîni. Se strînse lîngă sobă cuprinsă de frig. C. PETRESCU, A. 462. I-a cuprins O jale pe-amîndoi. COȘBUC, P. I 228. Un tremur o cuprinse în tot trupul. CREANGĂ, P. 26. ♦ (Refl., rar) A fi sau a lăsa să fie pătruns de un sentiment. Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfînt, Și noaptea candelă s-aprinzi Iubirii pe pămînt. EMINESCU, O. I 192. V-ași cuprins de groază și de descuragiare. ALECSANDRI, T. II 36. 3. Refl. A-și face (sau a-și mări) averea; a se îmbogăți, a se înstări, a deveni chiabur. De n-ar fi fost oastea, așa cum era, te mai cuprindeai, apucai vreo păreche de juncănași, vreo vițică. CONTEMPORANUL, VII 496. III. Tranz. 1. (Despre corpuri) A ocupa, a umple (un spațiu) cu volumul, cu dimensiunile. Același loc umbrit umbrești Și-un colț de cer întreg cuprinzi – Nuc falnic, strajă din povești, D-asupra casei părintești. IOSIF, PATR., 7. 2. (Despre numere) A închide în valoarea, în semnificația, în mărimea pe care o reprezintă. Numărul nouă cuprinde de trei ori numărul trei. ♦ A intra, încăpea (în alt număr) Numărul doi se cuprinde de două ori în număru patru. ♦ (Despre texte scrise) A fi (parțial) alcătuit din..., a avea în compoziția sa..., a implica. Romanul cuprinde numeroase descrieri de natură. ♦ (Despre epoci istorice, geologice) A se întinde pe o perioadă de... (în forma coprinde) Cea dintîi epocă a întemeierii Principatelor... coprinde tot secolul al XIV-lea. BĂLCESCU, O. II 12. – Forme gramaticale: perf. s. cuprinsei, part. cuprins. – Variantă: coprinde vb. III.

A CUPRINDE cuprind tranz. 1) A înconjura cu brațele; a îmbrățișa. ◊ ~ cu ochii a îmbrățișa cu privirea. Cât cuprinzi (sau vezi) cu ochii pe întinderi foarte mari. 2) fig. A acoperi din toate părțile; a învălui; a învălura; a cotropi; a înfășura. 3) fig. A lua în stăpânire; a cuceri; a ocupa. 4) fig. (despre gânduri, sentimente, mișcări sociale etc.) A pune stăpânire; a apuca. L-a cuprins un dor mare. 5) (despre recipiente) A avea în interior. 6) (spații, terenuri etc.) A umple cu volumul sau cu dimensiunile sale. Livezile cuprind tot terenul cultivat al gospodăriei. 7) (despre texte, cărți etc.) A include în sine; a conține; a comporta; a însuma; a întruni; a îngloba. 8) (despre epoci) A avea ca durată. /<lat. comprendere

A SE CUPRINDE mă cuprind intranz. 1) A se strânge (concomitent) în brațe (cu cineva); a se îmbrățișa. 2) mat. (despre numere) A intra de mai multe ori în alt număr. /<lat. comprendere

cuprinde v. Mold. V. coprinde.

coprinde v vz cuprinde

coprinde (cuprinde) v. l. a prinde cu ambele mâini sau brațe, a apuca: moartea, rece le cuprinde AL.; 2. fig. a ocupa cu putere, a cotropi: a coprins pământ și mare; 3. a avea în sine, a conține: clasa insectelor coprinde peste 200.000 de specii; 4; a îmbrățișa: gânduri ce au cuprins tot universul EM. [Lat. COMPREHENDERE, de unde cuprinde: forma paralelă coprinde e literară și modernă].

coprínd, V. cuprind.

cuprínd, -príns, a -prínde v. tr. (cu și prind saŭ lat. compréndere). Apuc, prind: m’a cuprins de mînă. Ocup, invadez: a cuprinde o țară. Conțin: apa asta cuprinde fer, cartea cuprinde 200 de paginĭ. Îmbrățișez: gîndu luĭ cuprinde toată lumea. Surprind: l-a cuprins focu, incendiu. Prind: m’a cuprins mirarea, frica. – În vest coprind.

cuprinde (a ~) (desp. cu-prin-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cuprind, 2 sg. cuprinzi, 3 sg. cuprinde, perf. s. 1 sg. cuprinsei, 1 pl. cuprinserăm, m.m.c.p. 1 pl. cuprinseserăm, conj. prez. 1 sg. să cuprind, 3 să cuprindă; ger. cuprinzând; part. cuprins corectat(ă)

cuprinde (a ~) (cu-prin-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cuprind, 1 pl. cuprindem, 2 pl. cuprindeți; perf. s. 1 sg. cuprinsei, 1 pl. cuprinserăm; conj. prez. 3 să cuprindă; ger. cuprinzând; part. cuprins

cuprinde vb. (sil. -prin-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cuprind, perf. s. 1 sg. cuprinsei, 1 pl. cuprinserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. cuprindă; part. cuprins

cuprinde

cuprind, -sei 1 aor., -zând, ger., -zător, adj. v.

CUPRINDE vb. v. captura, cotropi, cuceri, invada, împresura, încălca, încercui, înconjura, îndeletnici, învălui, lua, năpădi, ocupa, sechestra.

CUPRINDE vb. 1. v. îmbrățișa. 2. a apuca. (L-a ~ în brațe.) 3. v. conține. 4. a include, a îngloba. (Vechea Galie ~ și Belgia de astăzi.) 5. a avea, a conține. (Cartea ~ ilustrații.) 6. v. conține. 7. (MAT.) a intra, a merge. (4 în 8 se ~ de două ori.) 8. (pop.) a lua. (Vasul ~ 4 litri.) 9. v. încăpea. (Haina nu-l mai ~.) 10. a prinde, a vedea, (fig.) a îmbrățișa. (Cât ~ cu ochii, cu privirea.) 11. v. copleși. 12. v. răzbi. 13. a(-l) copleși, a(-l) răzbi, (înv.) a(-l) răzbate. (L-a ~ setea.) 14. a-l apuca, a-i veni. (L-a ~ amețeala.) 15. v. trece.

CUPRINDE vb. 1. a (se) îmbrățișa, a (se) înlănțui, a (se) prinde. (Se ~ de mijloc.) 2. a apuca. (L-a ~ în brațe.) 3. a conține, a include, a îngloba, a număra. (~ într-însa mai multe elemente.) 4. a include, a îngloba. (Vechea Galie ~ și Belgia de astăzi.) 5. a avea, a conține. (Cartea ~ ilustrații.) 6. a conține, a scrie, a spune, a zice. (Ce ~ aceste documente?) 7. (MAT.) a intra, a merge. (4 în 8 se ~ de două ori.) 8. (pop.) a lua. (Vasul ~ 4 litri.) 9. a încăpea. (Haina nu-l mai ~.) 10. a prinde, a vedea, (fig.) a îmbrățișa. (Cît ~ cu ochii, cu privirea.) 11. a(-l) copleși, a(-l) covîrși, a(-l) împovăra, a(-l) năpădi, a(-l) răzbi, (pop.) a(-l) prididi, (înv.) a(-l) supune, (fig.) a(-l) apăsa, a(-l) doborî, a(-l) răpune. (L-au ~ grijile, necazurile.) 12. a(-l) ajunge, a(-l) birui, a(-l) copleși, a(-l) covîrși, a(-l) înfrînge, a(-l) învinge, a(-l) podidi, (a-l) prinde, a(-l) răzbi, a(-l) toropi, (înv.) a(-l) preacovîrși, a(-l) doborî, a(-l) lovi. (L-a ~ oboseala, somnul.) 13. a(-l) copleși, a(-l) răzbi, (înv.) a(-l) răzbate. (L-a ~ setea.) 14. a-l apuca, a-i veni. (L-a ~ amețeala.) 15. a-l năpădi, a-l trece. (Îl ~ nădușelile, fiorii.)

cuprinde vb. v. CAPTURA. COTROPI. CUCERI. INVADA. ÎMPRESURA. ÎNCĂLCA. ÎNCERCUI. ÎNCONJURA. ÎNDELETNICI. ÎNVĂLUI. LUA. NĂPĂDI. OCUPA. SECHESTRA.

cuprinde (cuprind, cuprins), vb. – 1. A prinde, a apuca ceva de jur împrejur cu brațele. – 2. A îmbrățișa. – 3. A înconjura, a împresura. – 4. A ocupa, a invada. – 5. A cuceri, a cîștiga. – 6. A se îmbogăți, a se umfla. – 7. A include, a îngloba. – 8. A înțelege, a pricepe. – 9. A se extinde, a acoperi, a învălui. – 10. A acoperi cheltuielile, a echilibra. – 11. A reprezenta o cantitate. – 12. A conține. -Lat. comprehēndēre (Pușcariu 451; Candrea-Dens., 1449; REW 2106; DAR); cf. it. comprendere, prov., fr., cat. comprendre, sp., port. comprender, cuvinte în general dezvoltate cu sensurile 1 și 8. – Der. cuprins, s. n. (împrejmuire; proprietate; ocupație, invazie); necuprins, s. n. (infinit); cuprinzător, adj. (încăpător; care cuprinde).

cât cuprinde / încape expr. foarte mult; nelimitat.