9 definiții pentru căpicioară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂPICIOARĂ, căpicioare, s. f. Diminutiv al lui căpiță. – Căpiță + suf. -ioară.
căpicioară sf [At: TEODORESCU, P. P. / Pl: ~re / E: căpiță + -ioară] 1-2 (Șhp) Căpiță (mică).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂPICIOARĂ, căpicioare, s. f. Diminutiv al lui căpiță1. – Căpiță + suf. -ioară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CĂPICIOARĂ, căpicioare, s. f. Diminutiv al lui căpiță. La ce căpiți mi-a ajuns, La toate vîrfuri le-am pus; Dar acuma dinspre toamnă Am făcut d-o căpicioară Și, pustia, vîrf că n-are. TEODORESCU, P. P. 630.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂPICIOARĂ, căpicioare, s. f. Diminutiv al lui căpiță.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
căpicĭoáră f., pl. e. Dim. d. căpiță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
căpicioară (desp. -cioa-) s. f., g.-d. art. căpicioarei; pl. căpicioare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
căpicioară (-cioa-) s. f., g.-d. art. căpicioarei; pl. căpicioare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
căpicioară s. f. (sil. -cioa-), g.-d. art. căpicioarei; pl. căpicioare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -cioa-ră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
căpicioară, căpicioaresubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui căpiță. DEX '09 DLRLC
- La ce căpiți mi-a ajuns, La toate vîrfuri le-am pus; Dar acuma dinspre toamnă Am făcut d-o căpicioară Și, pustia, vîrf că n-are. TEODORESCU, P. P. 630. DLRLC
-
etimologie:
- Căpiță + -ioară. DEX '98 DEX '09