9 definiții pentru decodifica
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECODIFICA, decodific, vb. I. Tranz. A decoda. – Pref. de- + codifica.
decodifica vt [At: L. ROM. 1960, nr. 1, 4 / Pzi: ~ific / E: de(s)- + codifica] 1-2 A decoda (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECODIFICA, decodific, vb. I. Tranz. A decoda. – De4 + codifica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
A DECODIFICA decodific tranz. (mesaje codificate) A transpune în limbaj natural, pe baza unui cod; a descifra; a decoda. /de + a codifica
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decodifica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. decodific, 2 sg. decodifici, 3 decodifică; conj. prez. 1 sg. să decodific, 3 să decodifice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*decodifica (a ~) vb., ind. prez. 3 decodifică
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decodifica vb., ind. prez.1 sg. decodific, 3 sg. și pl. decodifică
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DECODIFICA vb. v. decoda.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A decodifica ≠ a coda, a codifica
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT14) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
decodifica, decodificverb
etimologie:
- de- + codifica. DEX '09